Ce aduce nou Legea 448/2006?
Modul în care fondurile destinate persoanelor cu dizabilități ajung la bugetul de stat ar putea suferi schimbări radicale, dacă proiectul de lege L387/2026 va trece de Parlament în forma actuală. Potrivit unei analize semnate de cabinetul juridic Grecu Partners și publicate de StartupCafe, noua inițiativă riscă să mute sume considerabile direct în conturile statului. Concret, o companie cu 100 de angajați ar putea ajunge să plătească până la 103.800 de lei anual.
Focality Iași: câștiguri în creștere, detalii pe Profit Insider
Credite în lei pentru firme: cererea rămâne slabă din cauza dobânzilor mari
Taxele pentru cumpărăturile de pe Temu și Shein se calculează după numărul de articole
Cum ne protejăm de inflație: lecție cu Costin Ciora, marți la 12:00Acest scenariu devine realitate dacă firma nu reușește să integreze în echipă salariați cu dizabilități și, în același timp, nu mai găsește pe piață unități protejate care să respecte noile criterii restrictive din lege.
Documentul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, după ce Senatul l-a respins recent. Deși proiectul nu introduce o taxă nouă și nici nu crește povara fiscală totală a angajatorilor, marea schimbare apare la destinația banilor. Până acum, o parte din sumele datorate puteau fi folosite pentru a cumpăra bunuri sau servicii de la unități protejate. Dacă noile reguli vor tăia drastic lista furnizorilor eligibili, banii se vor duce direct la stat, ocolind circuitul economic clasic.
Contextul juridic pornește de la modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap.
Proiectul a fost respins în Senat pe 14 septembrie 2026, cu 43 de voturi „împotrivă” și 65 de abțineri, fiind trimis mai departe la Camera Deputaților.
Cât vor plăti companiile în plus?
Regula actuală se aplică firmelor cu cel puțin 50 de salariați, obligându-le să se asigure că cel puțin 4% din personal este format din persoane cu dizabilități.
Dacă o companie nu atinge acest prag, legea îi oferă două opțiuni: virează toată contribuția la buget sau plătește statului cel puțin jumătate. Restul sumei poate fi folosit pentru a achiziționa produse realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.
Practic, este vorba despre o punte comercială: firma primește marfă sau servicii, iar unitatea protejată își finanțează activitatea. Dacă furnizorii nu mai trec de filtrul noului proiect, acești bani se duc direct la buget, lăsând sectorul protejat fără comenzi.
Calculele realizate de Grecu Partners au la bază un salariu minim brut de 4.325 de lei.
Pentru o companie cu 50 de salariați, legea cere minimum două persoane cu dizabilități angajate. Dacă firma nu bifează această cerință, obligația lunară se ridică la 8.650 de lei. În acest caz, compania poate trimite cel puțin 4.325 de lei la buget, iar diferența o poate direcționa spre achiziții eligibile.
De ce sunt criticate noile criterii?
Însă, în lipsa unităților protejate autorizate, până la 51.900 de lei pe an ar putea ajunge direct la stat.
La o firmă cu 100 de salariați, necesarul crește la cel puțin patru angajați cu dizabilități.
Fără ei, obligația lunară ajunge la 17.300 de lei. Suma care s-ar duce anual direct la buget, dacă nu mai există furnizori eligibili, urcă la 103.800 de lei. În ambele variante, totalul datorat de firmă rămâne același, dar dispare opțiunea de a susține afacerile care oferă locuri de muncă persoanelor vulnerabile.
Inițiatorii spun că scopul modificărilor este să stopeze situațiile în care firmele folosesc statutul de unitate protejată doar pe hârtie, fără ca persoanele cu dizabilități să participe efectiv la producție. Proiectul leagă acest statut de existența unui furnizor acreditat de servicii sociale sau a unei întreprinderi sociale de inserție și impune reguli stricte privind numărul salariaților și programul lor de lucru.
Avocata Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, critică însă strategia de a folosi tipul de acționari ca principal filtru împotriva activităților formale. Ea susține că autoritățile ar trebui să verifice munca prestată, nu structura juridică a firmei. „Dacă vrem să eliminăm unitățile în care persoanele cu dizabilități sunt angajate doar formal, întrebarea care trebuie pusă este simplă: ce muncă prestează efectiv aceste persoane și în ce măsură produsele sau serviciile vândute sunt rezultatul activității lor?”, a explicat Elena Grecu în analiza transmisă StartupCafe. ro.