Cursurile au schimbat comportamentul financiar?
BCR marchează un deceniu de educație financiară cu peste un milion de participanți
PSD propune lege nouă pentru cursul valutar la credite și leasing
Avant Credit a acordat finanțări de patru milioane de euro și vizează dublarea portofoliului
Salt Bank transformă noiembrie într-o lună întreagă de Black Friday
Îngheț pe piața imobiliară din SUA: De ce vor rămâne locuințele inaccesibile până în 2027?Banca Comercială Română (BCR) sărbătorește zece ani de activitate a programului „Școala de Bani”, inițiată în 2016.
În acest interval, aproximativ 1,2 milioane de cetățeni din toate vârstele au participat la cursurile gratuite de educație financiară, cu sprijinul a peste 3.000 de angajați BCR care au activat ca profesori voluntari.
Această cifră subliniază amploarea inițiativei, care a reușit să ajungă la o parte semnificativă din populația țării.
Analiza din ultimul deceniu dezvăluie că, indiferent de vârstă, nivel de venituri sau experiență anterioară, românii împărtășează aceleași întrebări, temeri și aspirații legate de gestionarea banilor. Experiența programului arată că educația financiară își dovede adevărata valoare atunci când participanții învață unii de la ceilalți, construind o comunitate care le oferă încredere pentru a merge mai departe în gestionarea resurselor personale.
Un studiu independent, realizat cu sprijinul băncii de către Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry, a produs „Raportul privind alfabetizarea financiară”. Rezultatele arată un paradox interesant: deși 7 din 10 adulți din marile orașe declară că găsesc ușor informații despre bani, 1 din 3 recunoaște că nu reușește să le pună în practică în viața cotidiană.
Distanța dintre cunoaștere și acțiune rămâne o provocare majoră.
Datele colectate din studiu evidențiază impactul direct al cursurilor asupra comportamentelor financiare. Printre cei care au urmat programe de educație financiară, 77,6% declară o creștere a atenției la cheltuieli, iar 39,4% au început să investească.
Totuși, 28,5% admit că le este încă dificil să aplice în realitate ceea ce au învățat în cursuri. Provocarea pentru viitorul apropiat constă în transformarea cunoștințelor teoretice în obiceiuri și decizii concrete de zi cu zi.
Discuțiile din focus-grupuri au scos la suprafață barierele emoționale și psihologice.
Participanții au descris teama de a lua decizii greșite, incertitudinile economice și lipsa încrederii în propriile alegeri.
Un element cheie care a apărut în discuții a fost sentimentul de apartenență și curajul câștigat prin descoperirea faptului că alți oameni se confruntă cu aceleași dileme.
Sumele mici contează!
Exemplele celor care au reușit să economisească sau să investească au servit ca surse de motivație, arătând că procesul de învățare este la fel de important ca informația în sine.
Nicoleta Deliu-Pașol, șefa departamentului de comunicare și responsabilitate socială la BCR, a subliniat că, în urmă cu zece ani, programul a pornit de la convingerea că educația financiară nu trebuie să fie un privilegiu, ci o resursă accesibilă fiecărui român. Astăzi, după un deceniu de activitate, se constată că banii pot deveni un subiect despre care se vorbește deschis, fără teamă sau rușine.
Pentru BCR, această inițiativă este o investiție pe termen lung în autonomia și prosperitatea cetățenilor, construind un spațiu unde fiecare poate învăța alături de ceilalți și poate căpăta curajul de a acționa.
Experiența acumulate și datele cercetării conturează cinci lecții esențiale despre bani. În primul rând, este posibil să începi fără să știi totul; aproape trei din zece cursanți continuă să întâmpine dificultăți în aplicarea informațiilor, ceea ce subliniază necesitatea de a exersa și de a câștiga încredere pe parcurs.
În al doilea loc, regulile simple sunt cele care rămân în memorie; de exemplu, regula 50/30/20 (50% din venituri pentru nevoi de bază, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) este cea mai frecvent reținută, fiind un reper flexibil adaptabil la orice buget.
În al treilea rând, sumele mici contează; obiceiurile financiare sănătoase se construiesc prin consecvență și pași adaptați posibilităților fiecăruia. În al patrulea loc, unele dintre cele mai importante decizii financiare încep cu o conversație; în familiile celor care au urmat cursuri, 51,5% discută lunar despre investiții, față de 31,4% dintre restul respondenților, iar în privința pensiei procentele sunt de 49,1% față de 34,6%.
În al cincilea loc, înainte de a asuma un risc, acesta trebuie înțeles; teama de a pierde bani rămâne o barieră majoră, iar înțelegerea relației dintre risc, randament și inflație ajută la luarea deciziilor corecte.
Discuțiile din focus-grupuri au identificat și motivele pentru care distanța dintre informație și acțiune persistă. Participanții au menționat teama de inflație, care „ne mănâncă din bani, ca moliile”, precum și ideile moștenite din familie, de genul „dacă ajungi la bancă, ești dator pe viață”.
Educația financiară trebuie să abordeze și relația emoțională a oamenilor cu banii, oferind explicații pas cu pas, simulări pentru situații dificile și instrumente de protecție împotriva fraudelor.
Contextul european oferă o perspectivă suplimentară. Rezultatele Flash Eurobarometrului privind alfabetizarea financiară, realizat în 2023 pentru Comisia Europeană, arată că România înregistrează cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a respondenților cu un scor ridicat la comportamentele financiare declarate: 82%, față de media europeană de 65%.
Totuși, la cunoștințe financiare, doar 13% dintre respondenții români ating un nivel ridicat, comparativ cu 26% la nivelul UE. Această discrepanță sugerează că prudența și preocuparea pentru bani au nevoie de cunoștințe tehnice pentru decizii financiare complexe.
Pentru viitorul apropiat, „Școala de Bani” își propune să ducă educația financiară mai aproape de deciziile reale ale cetățenilor, prin experiențe de învățare aplicate și instrumente concrete. „Raportul privind alfabetizarea financiară 2025” a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.244 de adulți conectați digital, cu o marjă de eroare de ±2,8%, reflectând tendințele comportamentale și atitudinale ale populației urbane din România.

