Ministrul Energiei propune măsuri pentru facturi mai mici și securitate energetică la Luxemburg

Dialog strategic despre rafinăriile europene!

Autorităţile europene trebuie să permită adaptarea politicilor la specificităţile fiecărui stat, respectând competenţele reglementatorilor naţionali. În cazul României, parametrul decisiv rămâne impactul direct asupra facturii finale a cetăţenilor şi firmelor.

Se susţin reguli care promovează utilizarea eficientă a reţelelor şi eliminarea cheltuielilor nejustificate, în timp ce investiţiile necesare pentru modernizarea infrastructurii trebuie să fie luate în calcul prin soluţii care reflectă realitatea sistemului energetic local.

În paralel, împreună cu alte state membre, s-a pledat pentru o întâlnire de urgenţă între miniştrii Energiei şi Finanţelor, cu scopul de a identifica rapid răspunsuri la presiunile preţurilor asupra consumatorilor, înainte de soserea sezonului rece.

În cadrul Consiliului, România a promovat reguli tarifare transparente şi o utilizare optimă a infrastructurii existente. Componenta de reţea a facturii acoperă costurile de transport şi distribuţie a curentului electric, inclusiv investiţiile în infrastructură. Din punct de vedere fiscal, s-a subliniat că impozitarea energiei trebuie tratată în cadrul legislaţiei europene, cu respectarea competenţelor naţionale şi a principiului unanimităţii. Stimularea electrificării trebuie să fie echilibrată cu efectele asupra consumatorilor, industriei şi bugetelor statului. Dezbaterile vor continua la nivel european, cu susţinerea României pentru soluţii care reduc costurile energiei, încurajează investiţiile şi întăresc competitivitatea economică.

La discuţiile despre securitatea aprovizionării şi pregătirea pentru iarna 2026-2027, ministrul Dumitru Chisăliţă a evidenţiat necesitatea unei răspunsuri coordonate la scară europeană, care să garanteze continuitatea furnizării cu energie şi să protejeze utilizatorii. S-a atras atenţia asupra presiunilor exercitate de preţurile înalte asupra populaţiei şi industriei, subliniind că pregătirea pentru iarnă trebuie să vizeze atât siguranţa aprovizionării, cât şi accesibilitatea energiei pentru consumatori.

Totodată, România a susţinut diversificarea căilor de aprovizionare, consolidarea cooperării regionale şi investiţiile în interconectări, stocare şi modernizarea infrastructurii energetice.

Ministrul a subliniat importanţa adaptării sistemelor energetice la fenomenele meteorologice extreme, pornind de la lecţiile secetei din vara curentă.

În acest context, s-a solicitat Comisiei Europene să prezinte rapid propunerea legislativă de revizuire a cadrului UE privind securitatea energetică, cu accent pe pregătirea pentru riscurile climatice, cooperarea regională şi rezilienţa infrastructurii.

Totodată, s-a susţinut un dialog strategic privind rafinăriile europene, subliniind rolul lor în asigurarea aprovizionării cu carburanţi şi menţinerea competitivităţii economice. Un accent special a fost pus pe sprijinirea Republicii Moldova, al cărei ministru al Energiei, Dorin Junghietu, a participat la dezbateri. România a reafirmat necesitatea continuării sprijinului coordonat la nivel UE, atât pentru pregătirea sezonului rece, cât şi pentru consolidarea rezilienţei pe termen lung, prin diversificarea aprovizionării, dezvoltarea interconectărilor şi integrarea în piaţa europeană a energiei.

Securitatea energetică a Republicii Moldova este parte integrantă a securităţii energetice europene.

Este esenţial să continuăm sprijinul. Solidaritatea europeană poate face o diferenţă concretă pentru cei mai expuşi consumatori, inclusiv pentru cei din Republica Moldova, a punctat şeful de la Energie.

În marja Consiliului, ministrul român a avut, de asemenea, discuţii bilaterale cu omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu.

În cadrul dezbaterii publice privind viitorul cadru energetic european post-2030, Chisăliţă a susţinut că obiectivele de decarbonizare trebuie corelate cu securitatea energetică, dar şi cu competitivitatea economiei şi asigurarea unor preţuri accesibile pentru populaţie şi industrie.

Comisia Europeană pregăteşte cadrul de politică energetică pentru perioada de după 2030, care va orienta viitoarele obiective şi investiţii în producţia şi utilizarea energiei.

Ce a solicitat România?

Dezbaterea ministerială a oferit statelor membre ocazia de a-şi prezenta priorităţile înaintea elaborării propunerilor legislative ale Comisiei Europene, inclusiv prin energia curată, eficienţa energetică, electrificarea şi interconectarea, se mai arată în comunicat.

România a pledat pentru neutralitatea tehnologică, prin recunoaşterea energiei nucleare şi a surselor regenerabile ca piloni complementari ai sistemului energetic european. Această abordare trebuie reflectată atât în legislaţie şi în definirea viitoarelor obiective, cât şi în accesul la finanţarea europeană.

Viitorul cadru energetic european trebuie să ofere României condiţiile pentru a investi, a-şi dezvolta industria şi a asigura energie la preţuri accesibile.

Energia nucleară şi sursele regenerabile sunt complementare, iar această realitate trebuie recunoscută în regulile europene şi în accesul la finanţare.

Avem nevoie de mai multă ambiţie pentru reţele, interconectări şi stocare, astfel încât diferenţele persistente de preţ care afectează Europa de Sud-Est să fie reduse, a mai transmis Chisăliţă.

În ceea ce priveşte eficienţa energetică, România a susţinut obiective care să încurajeze reducerea consumului raportat la performanţa economică, fără a limita dezvoltarea industrială. Totodată, a subliniat că ritmul electrificării trebuie să ţină seama de disponibilitatea energiei curate la preţuri accesibile, de capacitatea reţelelor şi de posibilităţile de investiţii ale gospodăriilor şi întreprinderilor.

Ministrul a pledat şi pentru simplificarea regulilor şi evitarea multiplicării ţintelor şi obiectivelor de raportare.

România a solicitat, de asemenea, instrumente europene de finanţare adecvate şi nediscriminatorii pentru capacităţi nucleare existente şi noi, reţele, stocare şi tehnologii inovatoare cu emisii reduse de carbon. Referitor la rezilienţa şi competitivitatea rafinăriilor europene, în cadrul punctului de pe agendă prezentat la iniţiativa unor state membre, România a susţinut necesitatea unei viziuni europene pe termen lung pentru acest sector.

„Menţinerea unor capacităţi de rafinare competitive şi diversificate geografic este esenţială pentru securitatea aprovizionării cu carburanţi, în special în Europa Centrală şi de Est”, a transmis sursa citată.

Nu în ultimul rând, ministrul român al Energiei a subliniat că dialogul strategic al Comisiei Europene cu industria trebuie să includă toate rafinăriile europene, indiferent de dimensiune sau localizare, şi să asigure implicarea strânsă a statelor membre. Europa are nevoie de un sector de rafinare competitiv, capabil să asigure aprovizionarea cu carburanţi inclusiv în perioade de criză.

Pentru România, este esenţial ca viitoarele măsuri europene să ţină seama de nevoile regiunii noastre şi de provocările tuturor rafinăriilor. Dialogul cu industria trebuie să conducă la măsuri concrete care să sprijine investiţiile şi să consolideze securitatea aprovizionării, a mai spus Chisaliţă.

În cadrul discuţiilor privind infrastructura de transport şi piaţa de CO2, iniţiată de Belgia, România a susţinut dezvoltarea unui cadru european care să faciliteze investiţiile în captarea, transportul şi stocarea dioxidului de carbon. Aceste tehnologii pot contribui la reducerea emisiilor din industriile în care decarbonizarea este dificilă, sprijinind menţinerea competitivităţii acestora.

România a subliniat că obligaţiile de stocare prevăzute de regulamentul privind industria net zero (NZIA) trebuie să fie realiste şi proporţionale, pentru a evita sarcini excesive asupra operatorilor din România.

Aplicarea acestora trebuie să ţină seama de condiţiile geologice, disponibilitatea infrastructurii de transport şi de cererea efectivă de captare a CO2. Susţinem dezvoltarea tehnologiilor de captare şi stocare a carbonului, dar obligaţiile impuse operatorilor trebuie corelate cu posibilităţile reale de implementare. Pentru operatorii din România, aceste cerinţe reprezintă o povară importantă, în condiţiile în care infrastructura necesară este încă în dezvoltare.

Avem nevoie de finanţare europeană şi de mecanisme de împărţire a riscurilor care să sprijine întregul lanţ, de la captare la transport şi stocare, a punctat Dumitru Chisaliţă.