De ce au scăzut prețurile?
Gazele au ieftinit cu 6,7% în UE în primul semestru
Inflația din zona euro urcă la 4% în octombrie
ANAF trimite scrisori de avertizare TVA firmelor cu risc ridicat
Isărescu: planificarea economică devine tot mai dificilă
Partajul bunurilor comune și soarta creditului după divorțPonderea taxelor în preţul total s-a situat la 16,4% în primul semestru din 2025 şi 15,9% în semestrul doi din 2025, înainte de a creşte la 17,5% în primul semestru din 2026, scrie Agerpres. Aceste date se referă la preţul mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici cu un consum anual între 10.000 şi 100.000 gigajouli (GJ). Cele mai ridicate preţuri ale gazelor pentru consumatorii non-casnici din UE au fost în Suedia (0,11 euro per kWh), Finlanda (0,09 euro) şi Ţările de Jos (0,08 euro), iar cele mai scăzute în Bulgaria şi Belgia (ambele cu 0,04 euro). În primul semestru din acest an, 24 din 25 state membre UE în care sunt disponibile datele au raportat scăderi ale preţului mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici faţă de perioada similară din 2025.
Cât câștigă consumatorii?
Singura ţară care a raportat o creştere a fost Suedia (3,1%), cel mai semnificativ declin a fost în Belgia şi Franţa (ambele cu minus 13,1%), Lituania (minus 12,5%), Ungaria (minus 11,6%) şi Bulgaria (minus 10,8%), iar cele mai reduse scăderi au fost în Letonia, Croaţia şi România.
Scăderea generalizată a prețurilor se explică prin stabilizarea pieței globale a gazelor naturale după șocurile din anii precedenți. Prețul spot al gazului în Europa a coborât semnificativ, reducând costurile de achiziție pentru furnizorii. În plus, creșterea capacității de stocare subterană în mai multe state membre a permis o mai bună gestionare a cererii de vârf, atenuând volatilitatea prețurilor pe termen scurt. De asemenea, politica energetică a UE, care încurajează diversificarea surselor de aprovizionare și dezvoltarea energiei regenerabile, a contribuit la presiunea în jos asupra prețurilor finale.
Pentru gospodăriile și întreprinderile din statele cu cele mai mari scăderi, precum Belgia și Franța, economiile sunt semnificative, reducând factura lunară cu până la 13%. Această tendință favorabilă sprijină recuperarea puterii de cumpărare a consumatorilor și reduce presiunea inflaționistă. Pentru industria energetică, prețurile mai joase stimulează cererea și încurajează investițiile în infrastructură de distribuție. Cu toate acestea, creșterea ponderii taxelor la 17,5% în 2026 indică o presiune fiscală crescută, care poate eroda parțial beneficiile prețurilor de piață mai joase.
