Cât de mare e cererea pentru rectificare?
Consultantul financiar Adrian Negrescu a alertat că fiecare zi în care rectificarea bugetară este amânată costă statul român între 10 și 15 milioane de lei. Potrivit analistului, această întârziere nu elimină nicio obligație fiscală, ci doar o amână, generând costuri suplimentare. „O rectificare întârziată nu este o economie, ci o datorie cu dobândă. Guvernul nu achită facturile la termen, iar companiile sunt forțate să se împrumute pentru a plăti salariile și furnizorii. În final, factura o plătește tot bugetul”, a precizat Negrescu într-o declarație din 29 octombrie.
Rectificare bugetară 2026: 12,97 mld. lei pentru urgențe de stat
Euro la 5,60 lei în 2029: ce înseamnă pentru ratele în valută
Ministerul Economiei pierde 103 milioane lei la prima rectificare bugetară 2026
Taxa de 5 euro pe coletele extra-UE dispare: din noiembrie se aplică o taxă europeană de 2 euroEconomistul a detaliat pe rețelele de socializare că fiecare zi de întârziere are un preț de 10-15 milioane de lei.
Cât costă restanțele pentru economie?
În timp ce ministrul de Finanțe promova o primă rectificare de urgență până la finalul lunii octombrie și o a doua de ajustare până la sfârșitul lui noiembrie, a apărut informația că ministeriile au cerut aproape 60 de miliarde de lei pentru prima rectificare, adică echivalentul a 3% din produsul intern brut. „O sumă exorbitantă, complet ireală, care demonstrează că acei bugetari care au formulat aceste solicitări de plată trăiesc într-o altă realitate”, a scris Negrescu.
Conform analizei sale, restanțele de plată constituie o formă ascunsă de datorie, care nu figurează în statisticile oficiale. România suportă zilnic aproximativ 185 de milioane de lei doar în plăți de dobânzi. Restanțele către firme și instituții reprezintă tot o datorie, dar rămân invizibile în datele oficiale, iar costul este suportat de alți actori economici.
De ce sufocă amânarea companiile?
Într-o estimare realizată recent la cadrul de analiză Frames, am calculat că întârzierea plăților costă economia în jur de 2-3 milioane de euro, adică 300-450 de milioane de lei lunar, a explicat analistul.
Această întârziere sufocă zilnic companiile care susțin investițiile publice. „În esență, costul se manifestă prin penalități, dobânzi mai mari și o scădere a încasărilor fiscale. Pentru o economie deja în fază de contracție, fiecare zi de amânare înseamnă o lichiditate mai redusă pentru firmele care mențin în viață proiectele de investiții publice”, a subliniat Negrescu.
Ce riscă pacienții din spitale?
Pe lângă consecințele financiare, lipsa fondurilor de funcționare pentru unitățile de primiri urgențe și ambulanțele pune în pericol și viața pacienților. Amânarea nu face dispariția niciunei cheltuieli, ci o face mai scumpă.
Plățile efectuate prin penalități, dobânzi și costuri de finanțare, la care se adaugă riscul blocării unor servicii medicale și presiunea asupra ratingului țării, constituie prețul lipsei de decizie. Deși termenul legal pentru rectificare este 30 noiembrie, economia nu are capacitatea de a aștepta până la acea dată, a concluziat Adrian Negrescu.