Topul domeniilor din România cu cele mai mari salarii în 2025

Salariile au crescut cu 4,8% în 2025?

România se menține ca o destinație atractivă pentru investiții străine, datorită costurilor relativ scăzute ale forței de muncă, deși acest avantaj competitiv începe să se erodeze treptat. Costul orar mediu al angajatului din țara noastră este de 13,6 euro, ceea ce plasează România la doar 39% din media Uniunii Europene, care se situează la 34,9 euro pe oră.

Totuși, dinamica recentă indică o schimbare de paradigmă: în ultimul an, prețul muncii a înregistrat o creștere de 10,6%, un ritm printre cele mai dinamice din afara zonei euro.

Această accelerare a costurilor, combinată cu deficitul persistent de personal calificat, sugerează că marja de manevră a companiilor în ceea ce privește eficiența costurilor se reduce constant.

Analiza detaliată a structurii salariale, publicată de agenția de recrutare International Work Finder sub numele de „Barometrul Salariilor din România 2026”, relevă o imagine complexă a pieței muncii. Studiul, care acoperă 246 de poziții profesionale din 11 sectoare economice și 42 de unități administrative teritoriale, evaluează nu doar cifrele brute, ci și contextul economic actual.

Un aspect critic evidențiat este discrepanța dintre așteptările candidaților și bugetele angajatorilor. Candidații solicită, în medie, un salariu net de 7.000 lei, în timp ce ofertele de pe piață se concentrează în jurul sumei de 5.400 lei. Această diferență generează un decalaj de aproximativ 30%, un indicator care nu se ameliorează odată cu creșterea economică, contrar tendințelor observate în ciclurile anterioare.

Din punct de vedere macroeconomic, deși salariile nominale au cunoscut o majorare de 4,8% în anul 2025, impactul real asupra puterii de cumpărare a fost anulat de presiunea inflaționistă, care a atins 9,7%. Consecutiv, salariul real al angajaților a suferit o reducere de aproximativ 4,5%.

În plus, disparitățile geografice rămân semnificative: diferența dintre nivelul de remunerare din București și media națională a ajuns la 46%, subliniind concentrarea activității economice și a valorilor în capitală.

În ceea ce privește ierarhia sectorială, industria tehnologiei informației (IT) își păstrează statutul de lider incontestabil, oferind o mediană netă lunară de 11.750 lei, o valoare de peste două ori mai mare decât media națională. Sectorul juridic și industria farmaceutică ocupă pozițiile următoare, ambele cu o mediană identică de 11.000 lei, iar departamentele de vânzări completează primii patru loci cu 10.750 lei.

Există o dispersie mare a salariilor?

Pe de altă parte, sectorul de retail se află la coada clasamentului, cu o mediană netă de doar 4.700 lei lunar.

Detalierea pe categorii de funcții arată o dispersie mare a remunerațiilor.

Ierarhia sectorială completă prezintă următoarele valori medii nete: IT (11.750 lei), Legal (11.000 lei), Pharma (11.000 lei), Sales (10.750 lei), Financiar (10.000 lei), Marketing (9.250 lei), Logistică (8.500 lei), Inginerie (8.000 lei), HR (7.500 lei), Business Services (BPO/SSC) (6.500 lei) și Retail (4.700 lei).

La nivelul posturilor individuale, cele mai generoase pachete salariale sunt rezervate rolurilor executive sau specializate în domenii cu deficit acut de competențe. Poziția cu cea mai mare valoare din studiu este cea de Director Medical din sectorul farmaceutic, cu o mediană netă de 28.000 lei, o sumă de aproape zece ori mai mare decât nivelul de intrare în carieră.

Următorii în clasament sunt CFO-urile din finanțe (26.000 lei), partenerii și directorii de audit sau finanțe (25.000 lei), managerii de unități de business din farmacovigilență (23.000 lei), directorii de taxe sau parteneri fiscali (22.000 lei), CISO-urile conform standardului NIS2 din IT (22.000 lei), directorii de dezvoltare a proiectelor regenerabile și directorii de șantier din inginerie (ambele cu 22.000 lei) și directorii lanțului de aprovizionare din logistică (22.000 lei).

Georgiana Brudaru, șefă de departament recrutare la International Work Finder, explică că valoarea unei oferte de muncă este evaluată strict în raport cu contextul pieței. Ea subliniază că pentru poziții critice precum arhitecte enterprise, CISO sau specialiști seniori în farmacovigilență, numărul candidaților calificați la nivel național se măsoară în zeci, nu în sute, ceea ce determină angajatorii să ajusteze în sus pachetele de beneficii.

Studiul își propune să transforme datele salariale în instrumente de decizie strategică, oferind companiilor repere obiective într-o piață unde transparența salarială devine atât o cerință legală, cât și un factor cheie în atragerea și retenția talentelor.