Tinerii au încredere în ei, dar seniorii conduc la educație financiară

Tinerii de 18-34 ani cred că știu mai mult decât arată testele!

Paradoxul intergenerațional în domeniul finanțelor personale a fost pus în lumină de cele mai recente date colectate de Banca Comercială Română (BCR), în contextul evenimentului Naționala de EduFin. Analiza detaliată relevă o discrepanță semnificativă între percepția asupra abilităților proprii și performanța reală la teste standardizate. Grupurile demografice tinere demonstrează o încredere exacerbată în propriile capacități, însă aceasta nu este întotdeauna corelată cu rezultatele obținute la evaluări practice. În contrast, segmentul de vârstă medie avansează cu prudență în autoevaluare, obținând totuși cele mai solide performanțe academice în materie de alfabetizare financiară.

Investigația, intitulată „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor”, a fost executată de agenția Cult Market Research pentru BCR în luna septembrie a anului 2026. Această cercetare se înscrie în cadrul inițiativei Naționala de EduFin, un proiect menit să semnaleze faptul că România ocupă ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene privind cunoștințele financiare.

Obiectivul strategic al campaniei este de a asigura o îmbunătățire constantă, prin urcarea a cel puțin o poziție la fiecare evaluare europeană ulterioară.

La nivel național, media obținută de populația urbană analizată s-a situat la 7,53 Doar o cincime dintre participanți a reușit să atinge pragul minim de 10 Nicoleta Deliu-Pașol, responsabilă cu Comunicarea și Ea menționează că, deși încrederea constituie un punct de plecare favorabil, gestionarea banilor necesită un antrenament continuu.

Studiul evidențiază faptul că nu există o problemă unică a educației financiare, ci multiple provocări care solicită soluții diversificate.

Tinerii beneficiază de încredere și de o deschidere digitală, dorind să ia decizii autonome, dar le lipsește consolidarea bazei teoretice.

Persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani posedă cunoștințe superioare celor pe care și le atribuie, însă le este necesară o doză suplimentară de încredere și instrumente adecvate pentru planificare.

Scopul Naționalei de EduFin este tocmai convertirea datelor financiare într-un exercițiu practic accesibil tuturor.

Segmentul demografic cuprins între 18 și 34 de ani, care include generația Z adultă (18-29 ani) și milenialii tineri (30-34 ani), prezintă o imagine complexă. Un procent de 36% din această categorie declară că deține cunoștințe financiare ridicate, iar 20% le consideră extrem de avansate.

Totuși, datele obținute la test contrazic această percepție.

Media rezultatelor s-a situat la 7,2 Optimismul privind viitorul financiar rămâne însă ridicat în rândul acestei categorii: 49% sunt conștienți că vor dispune de fonduri suficiente pentru o viață confortabilă la pensionare, un procent aproape dublu față de grupul 50-64 ani.

Tinerii demonstrează și cea mai mare familiaritate cu tehnologia: 89% se simt siguri utilizând internet banking-ul și plățile mobile, iar 81% au încredere în recomandările de investiții oferite de bănci sau consultanți financiari.

Astfel, tinerii abordează viața financiară cu avantajele încrederii și deschiderii, dar le este necesar să consolideze bazele cognitive care să susțină alegerile lor.

Situația se inversează dramatic la categoria de vârstă 50-64 de ani.

Românii de 35-49 ani se află într-o zonă intermediară!

Doar 24% dintre aceștia afirmă că se pricep la finanțe, iar doar 3% își califică cunoștințele ca fiind foarte bune. În pofida acestei autoevaluări modeste, acest segment obține cele mai bune rezultate din întregul studiu. Scorul mediu atinge 8,4 Cunoștințele solide nu generează însă o liniște sufletească proporțională.

Doar 26% dintre ei cred că vor avea o viață confortabilă la pensie, cel mai mic procent înregistrat la toate grupele de vârstă active.

Paradoxul este evident: cei care dețin cele mai multe informații financiare sunt, în același timp, cei mai puțini încrezători în securitatea lor financiară pe termen lung.

Românii cu vârste cuprinse între 35 și 49 de ani se află într-o zonă intermediară, marcată de presiunile prezentului și îngrijorarea pentru viitor. Performanțele lor la test sunt similare cu cele ale tinerilor, având un scor mediu de 7,3 din 12. Unul din trei membri ai acestui grup susține că se pricepe la finanțe. Diferența majoră apare la nivelul așteptărilor viitoare: doar 31% cred că vor avea un trai confortabil la pensionare, iar unul din cinci nu are nicio încredere în acest aspect.

Deși se află în plină activitate profesională, aceștia sunt cei mai puțin obișnuiți cu serviciile bancare digitale. 68% utilizează cu ușurință aplicațiile bancare și plățile mobile, în timp ce la tineri acest procent ajunge la 89%.

Există aspecte pozitive comune tuturor generațiilor, în special în ceea ce privește recunoașterea riscurilor financiare frecvente. 82% dintre români declară că ar ignora un SMS suspect în numele băncii și ar contacta instituția printr-un canal oficial. Similar, 79% ar verifica suplimentar orice ofertă de investiții în criptomonede care promite un profit garantat. Complexitatea crește însă atunci când este vorba despre concepte esențiale pentru economisire și investiții. Doar jumătate dintre români înțeleg mecanismele inflației și impactul acesteia asupra puterii de cumpărare (47%), precum și funcționarea dobânzii compuse (48%).

Cel mai dificil de asimilat rămâne legătura dintre ratele dobânzilor și prețul obligațiunilor: doar 15% știu că o creștere a dobânzilor duce la scăderea valorii obligațiunilor.

Aceste rezultate indică faptul că educația financiară nu poate fi uniformă pentru toți. Pentru unii, scopul este transformarea încrederii în cunoștințe concrete, iar pentru alții, convertirea cunoștințelor într-un plan financiar pe termen lung.

Paul Acatrini, de la Cult Market Research, identifică o concluzie remarcantă: diferența dintre percepția despre ce știm și stăpânirea reală a subiectului.

La tinerii de 18-34 de ani se observă o supraîncredere, combinată cu un optimism ridicat, deși nivelul de alfabetizare financiară este scăzut.

La segmentul 50-64 de ani, situația se inversează, manifestându-se o prudență accentuată și o tendință de a-și subestima competențele reale, în ciuda nivelului ridicat de cunoștințe financiare.

Implicațiile pentru societate sunt clare: excesul de încredere la tineri îi expune la decizii riscante, iar lipsa de încredere la generațiile mature le blochează accesul la instrumente moderne de economisire și investiție.

Această analiză detaliată oferă o hartă complexă a nevoilor educative, subliniind necesitatea unor strategii diferențiate pentru fiecare grup de vârstă.