S&P menține ratingul României, dar alertează: dobânzile mănâncă 9% din buget

Ratingul BBB- rămâne, dar cu avertismente!

Standard & Poor’s a decis să mențină nota de credit a României la BBB-, ultima treaptă din zona „investment grade”, dar a atașat o perspectivă negativă. Agenția privește cu atenție consolidarea fiscală, estimând că deficitul administrației publice va scădea de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026. Mesajul este clar: orice abatere de pe această cale de reducere a datoriilor riscă să declanșeze o scădere a ratingului. Decizia vine pe fundalul unor date bugetare tensionate, unde echilibrul dintre venituri și cheltuieli este sub lupa analiștilor.

În primele șapte luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat s-a redus la 48,08 miliarde de lei (2,34% din PIB), în contrast cu cele 76,44 miliarde de lei (3,99% din PIB) din aceeași perioadă a anului trecut. Nu am tăiat cheltuielile drastic; am încasat mai mult. Veniturile statului au urcat cu 11,2%, atingând 412,31 miliarde de lei, o creștere nominală de circa 41,5 miliarde de lei. Cheltuielile au crescut doar cu 2,9%, la 460,39 miliarde de lei.

Motorul acestei dinamici este TVA. Incasările nete din acest impozit au explodat cu 26,5%, ajungând la 88,55 miliarde de lei și reprezentând 21,5% din totalul veniturilor.

Veniturile au crescut, deficitul s-a micșorat?

Contribuția TVA explică aproape 45% din creșterea globală a veniturilor.

Totuși, trebuie ținut cont că august 2025 a fost prima lună cu noul nivel al TVA, ceea ce creează un efect de bază favorabil pentru comparațiile viitoare.

Contribuțiile sociale rămân cea mai mare sursă de finanțare, generând 129,14 miliarde de lei (31,3% din total), cu o creștere anuală de 6,7%. Impozitul pe venituri ale persoanelor fizice aduce 9,3% din buget, iar cel pe profit, 6,9%.

Fonduri europene și cheltuieli sociale!

O componentă critică, monitorizată de S&P, o constituie fondurile europene. Sumele primite de la UE și alți donatori au crescut cu 30,3%, la 37,28 miliarde de lei (aproximativ 9% din venituri).

S&P a subliniat în aprilie că absorbția acestor fonduri va atinge un vârf de 3% din PIB în acest an; orice întârzieri vor intensifica presiunea negativă asupra notei, accelerând necesitatea implementării reformelor din PNRR.

La capitolul cheltuieli, investițiile au crescut masiv, cu 24%, până la 76,51 miliarde de lei (16,6% din total). Peste 71% din aceste sume vin din fonduri europene și PNRR.

Dobânzile: presiunea care crește!

Asistența socială deține cea mai mare pondere, cu 146,59 miliarde de lei (31,8% din buget), din care circa 80% sunt pensii. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%, la 95,67 miliarde de lei (aproape 21% din total, față de 22,3% în 2025). Salariile și asistența socială consumă împreună peste jumătate din buget.

Cea mai rapidă creștere a presiunii financiare vine de la dobânzi. Deși deficitul curent s-a redus, datoria publică a continuat să crească. La finalul lui 2025, datoria administrației publice era de 59,3% din PIB; în mai 2026, a urcat la 61,4%, o creștere de 2,1 puncte procentuale în cinci luni.

Costurile cu serviciul datoriei au crescut cu 26,5% în primele șapte luni ale anului 2026, ajungând la 8,7% din totalul cheltuielilor statului. Practic, aproape 9 din fiecare 100 de lei alocați de Guvern merg spre plata dobânzilor. Următoarea decizie crucială a S&P privind ratingul suveran este programată pentru 2 octombrie.