Sebastian Piu, partener gestionar la 123Credit, participă la Profit Financial.forum

Riscul creditării s‑a crescut în programele de garantare?

Sebastian Piu, în calitate de partener gestionar al companiei 123 Credit, va fi prezent la cea de-a noua ediție a Profit. ro Financial Forum, un eveniment dedicat analizării profunde a dinamicii piețelor financiare. Această manifestare se desfășoară pe parcursul a două zile și adună laolaltă liderii din industria financiară, alături de reprezentanți ai instituțiilor de reglementare, pentru a dezbate provocările actuale și viitoarele direcții de dezvoltare ale sectorului.

Transmisiunea în direct a lucrărilor va fi disponibilă pe toate canalele digitale ale Profit. ro, precum și pe postul de televiziune Prima News, oferind publicului larg acces la discuțiile esențiale.

Contextul global în care se înscrie acest forum este marcat de o complexitate remarcabilă, cu o combinație de factori economici și politici internaționali care au lovit o economie românească deja fragilă. Lumea traversează, în prezent, una dintre cele mai agitate perioade din istoria sa recentă, caracterizată printr-o incertitudine persistentă pe multiple planuri.

Tensiunile generate de crizele geopolitice, șocurile macroeconomice și dislocările sociale se reflectă direct asupra stabilității piețelor financiare din România, similar cu tendințele observate la nivel global.

În acest mediu, volatilitatea devine trăsătura definitorie pentru majoritatea sectoarelor economice.

Pe lângă aceste presiuni externe, România confruntă și o serie de dificultăți specifice, determinate de conjunctura politică internă și de dezechilibrele semnificative din bugetul de stat. Sistemul financiar local este supus unor teste suplimentare, printre care se numără și sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței, care prevede o amendă echivalentă cu 5–7% din cifra de afaceri pentru băncile implicate.

Deși rentabilitatea instituțiilor bancare a rezistat cu succes pe termen lung, menținându-se la un nivel considerabil superior mediei din Uniunea Europeană, această poziție avantajoasă începe să fie erodată de reformele fiscale și de efectele amenzilor menționate anterior.

Dinamica creditării și a economisirii a înregistrat o încetinire vizibilă, ca urmare a ajustărilor macroeconomice necesare și a maturizării naturale a pieței. Totuși, băncile din România se mențin printre cele mai reziliente din spațiul european. După ce țara noastră a deținut, timp de peste trei ani, primatul în Europa la capitolul creșterea creditului acordat firmelor, instituțiile de credit încep să simtă efectele negative ale problemelor din restul lanțului economic.

Indicatorii de neperformanță a creditelor au început să urce, dar capacitatea de acoperire a acestora prin provizioane rămâne la un nivel foarte înalt, depășind cu mult standardele europene.

Riscul asociat creditării s-a accentuat și în cadrul programelor guvernamentale de garantare, inclusiv în schema IMM Invest. Structura portofoliilor de credite s-a îmbunătățit considerabil comparativ cu epoca crizelor anterioare, iar expunerea clienților la ratele dobânzilor variabile este acum mult mai redusă. Piața de capital a demonstrat o rezistență remarcabilă în fața turbulențelor externe, menținând un trend ascendent pe termen lung. Acest avans susținut al bursei a generat randamente substanțiale pentru investitori și a împins indicele BET către cote istorice. Deși prețul acțiunilor românești nu mai reflectă o valoare scăzută, cererea persistă a fi mai intensă decât oferta de noi emitenți.

Potențialul de atragere a fondurilor interne este estimat la aproximativ 2 miliarde de euro anual, rezultat din majorarea contribuțiilor către Pilonul II de pensii, investițiile în fonduri deschise și deschiderea conturilor la casele de brokeraj. Provocarea majoră constă în capacitatea pieței locale de capital de a absorbi și valorifica eficient acest flux de lichidități. Economia românească își pune mari speranțe atât în sectorul bancar, cât și în instrumentele financiare nebancare, incluzând bursa și industria asigurărilor.

Necesitatea de a găsi surse alternative de finanțare, distincte de creditul bancar tradițional, a crescut vertiginos, mai ales pe fondul strângerii condițiilor de acordare a împrumuturilor.

Deși piața de capital și cea a asigurărilor rămân subdimensionate și nu evoluează cu viteza dorită, tehnologia revoluționează modul în care sunt concepute și livrate produsele financiare. Volumul plăților digitale înregistrează o creștere constantă, iar piața cardurilor trece printr-o fază de transformări structurale, deși cash-ul păstrează încă o pondere importantă în obiceiurile de plată ale românilor.

Al doilea panel discussionează piața bancară!

Inteligența artificială deschide uși noi pentru inovarea serviciilor financiare, însă accelerația digitalizării aduce cu sine și vulnerabilități în domeniul securității cibernetice, la care autoritățile și jucătorii de piață caută Profit. ro Financial Forum este conceput ca un spațiu de dialog extins, durând două zile, pentru a modela viitorul finanțării economiei.

Evenimentul reunește conducerea Băncii Naționale a României, Guvernului, Ministerului Finanțelor și Autorității de Supraveghere Financiară, alături de organizațiile profesionale și instituțiile specializate.

Participă reprezentanți ai pieței bancare, ai instituțiilor financiare nebancare, ai pieței de capital, ai companiilor de brokeraj și fondurilor de investiții, ai sectorului de asigurări, ai procesatorilor de plăți și ai platformelor de tranzacționare, precum și ai firmelor de consultanță și tehnologie financiară. La aceste discuții se alătură investitori, analiști și experți de renume din domeniu, formând un ecosistem diversificat de perspective.

Programul detaliat include o serie de paneluri tematice, distribuite pe cele două zile de conferință, care abordează provocările cheie ale fiecărui segment. Prima zi, desfășurată pe 21 octombrie, între orele 09:00 și 16:00, se concentrează pe finanțarea economiei, reglementare, creditare și tehnologie.

Primul panel, dedicat autorităților și organizațiilor profesionale, explorează impactul evoluțiilor macroeconomice asupra piețelor, efectele crizelor bugetare și geopolitice, precum și influența modificărilor legislative. Se discută perspectivele politicii monetare și de supraveghere ale BNR, inclusiv deciziile privind dobânda în contextul inflației persistente și al stagnării economice.

Atenție deosebită este acordată provocărilor de finanțare ale Ministerului Finanțelor, evoluțiilor pieței titlurilor de stat și perspectivelor pieței obligațiunilor, alături de provocările fiscale pentru sistemul bancar, piața de capital și asigurări.

Al doilea panel, axat pe piața bancară, analizează capacitatea rămasă a băncilor de a finanța firmele în fața riscurilor macro și geopolitice. Se examinează evoluția calității portofoliilor, riscul de dobândă și impactul amenzii Consiliului Concurenței asupra băncilor implicate în stabilirea ROBOR. Dezbaterile acoperă provocările programelor de garantare guvernamentală, creșterea neperformanței și dificultățile clienților afectați de încetinirea economică și presiunea fiscală. Sunt analizate provocările privind capitalizarea și profitabilitatea, impactul taxei pe activele bancare și tendințele din rezultatele financiare. Se discută consolidarea sistemului bancar post-fuziuni, susținerea antreprenoriatului și finanțarea proiectelor strategice de infrastructură, precum și riscurile de conformitate.

Panelul trei, consacrat instituțiilor financiare nebancare și intermediarilor, investighează rolul acestora în finanțarea economiei și modul în care încetinirea activității și scăderea cererii de credite afectează IFN-urile și brokerii de credite. Se analizează evoluția calității portofoliilor, gestionarea riscului de credit și accesul populației și companiilor la surse de finanțare în contextul actual. Discuțiile vizează adaptarea produselor la noile nevoi, relația sinergică dintre bănci, IFN-uri și brokeri, precum și soluțiile alternative pentru antreprenori. Se evaluează impactul modificărilor fiscale și legislative asupra finanțării nebancare și căutarea de rezolvări pentru blocajele financiare din economie.

Ultimul panel al primei zile, dedicat plăților, cardurilor și tehnologiei financiare, explorează tendințele care transformă comportamentul de plată al românilor. Se compară evoluția recentă a utilizării cardurilor față de numerar și se proiectează viitorul plăților digitale și al cardurilor bancare. Se discută transformările tehnologice din sistemul bancar, schimbarea relației client-bancă și digitalizarea rețelelor. Se analizează produsele bancare ale viitorului, rolul inteligenței artificiale în dezvoltarea serviciilor, provocările de securitate cibernetică și protecție a datelor, precum și impactul noilor tehnologii asupra procesatorilor, comercianților și consumatorilor.

A doua zi, pe 22 octombrie, între orele 09:00 și 14:00, atenția se mută spre investiții, protecție financiară și consultanță. Panelul central se concentrează pe evoluțiile și perspectivele Bursei de Valori București, analizând cum tensiunile internaționale afectează piața locală și ce măsuri interne pot mitiga aceste efecte.

Se abordează provocările legate de lichiditatea bursieră, impedimentele listărilor noi și necesitatea stimulării ofertei publice.

Impactul măsurilor fiscale asupra pieței de capital și al efectelor asupra pieței pensiilor private este subiectul de dezbatere, inclusiv provocările plasamentelor fondurilor private de pensii pe piețe volatile.

Se discută transformările din politica de investiții și modificările legislative necesare pentru fondurile de pensii, precum și modalitățile prin care fondurile de investiții pot mobiliza resursele disponibile ale cetățenilor români.