Salariile mai transparente: Ce schimbări aduce noua lege europeană

Cum vor schimba noile reguli europene salariile tale?

O directivă recentă a Uniunii Europene, numită (UE) 2023/970, aduce schimbări semnificative în modul în care angajatorii din blocul comunitar gestionează sistemele salariale.

Această reglementare, una dintre cele mai ample reforme legislative în domeniul compensațiilor din ultimii ani, impune standarde clare referitoare la stabilirea, comunicarea și justificarea salariilor în cadrul organizațiilor.

O analiză comparativă realizată de experți de la Forvis Mazars în diverse țări europene indică faptul că gradul de implementare a directivei variază considerabil de la o țară la alta. Cu toate acestea, tendința generală este clară: o tranziție către sisteme de remunerare mai transparente, riguros documentate și supuse auditului.

Noua legislație acoperă întregul ciclu al raporturilor de muncă, de la procesul de recrutare până la mecanismele de raportare și monitorizare a salariilor.

Astfel, angajatorii sunt obligați să includă intervale salariale în anunțurile de angajare, să elaboreze structuri de salarizare bazate pe criterii obiective și imparțiale din punct de vedere al genului și să ofere angajaților acces la informații relevante despre propriile salarii și evoluția lor în timp.

Mai mult, companiile vor trebui să raporteze periodic eventualele diferențe salariale între bărbați și femei. În cazul în care se constată discrepanțe de cel puțin 5% care nu pot fi justificate, acestea vor fi obligate să ia măsuri corective într-o perioadă limitată.

Cât de mare este inegalitatea salarială de gen în UE în 2024?

În 2024, la nivelul Uniunii Europene, inegalitatea salarială de gen se situează în jurul valorii de 11,1%. Totuși, ritmul de reducere a acestei inegalități este considerat insuficient.

Prin urmare, noul cadru legislativ își propune să accelereze progresul, sporind transparența și responsabilitatea organizațională.

Statele membre adoptă strategii diverse în procesul de transpunere a directivei. În timp ce Slovacia a finalizat deja implementarea integrală, alte țări propun modele complexe, cu mecanisme extinse de control și sancționare.

Există și jurisdicții care preferă adaptarea legislației existente sau pun accent pe rolul dialogului social în aplicarea noilor cerințe.

România se numără printre statele care optează pentru o transpunere amplă a directivei, aplicabilă atât sectorului public, cât și celui privat. Aceasta presupune obligații clare în ceea ce privește transparența în procesul de recrutare, raportarea discrepanțelor salariale și dreptul angajaților de a accesa informații despre salarii.

Este important de menționat că diferența salarială de gen din România este estimată la aproximativ 3,7%, o valoare relativ scăzută care trebuie analizată în contextul specific al pieței muncii locale.

„Această directivă nu reprezintă doar o simplă formalitate, ci o transformare profundă a modului în care companiile își construiesc și își justifică politicile de remunerare”, a afirmat Florina Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România. „Practic, organizațiile vor trebui să demonstreze, în mod coerent și documentat, modul în care stabilesc salariile și să elimine orice diferență care nu poate fi explicată prin criterii obiective.” În prezent, ne aflăm într-un punct crucial, în care companiile trebuie să se adapteze la noile reguli și să își revizuiască politicile salariale pentru a asigura conformitatea și echitatea.