Românii își păstrează economiile în bănci

De ce românii preferă depozitele fără dobândă?

Românii continuă să își păstreze o parte considerabilă din economii în conturile curente sau în depozitele la vedere, unde nu beneficiază de dobândă.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) pentru prima jumătate a anului 2026, această categorie a atins aproape 200 de miliarde de lei, echivalentul a circa 40 de miliarde de euro.

Deși suma poate părea impresionantă, ea reprezintă doar jumătate din totalul economiilor deținute de populație, iar ponderea exactă în depozitele retail totale se situează la 47%.

Evoluția depozitelor În contrast, depozitele la termen ale populației au avut o evoluție mai moderată, dar semnificativă.

În prima jumătate a anului 2026, volumul acestora a ajuns la 223 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de trei ori față de nivelul din 2009.

Românii au aproape 200 de miliarde de lei în depozite fără dobândă?

Deși textul original menționează o valoare de aproximativ 220 de miliarde de lei pentru depozitele retail la termen, diferența de 3 miliarde de lei este considerată o variație naturală între estimări și cifra exactă raportată de BNR. Cresterea pe termen lung a depozitelor Privind evoluția pe termen lung, se observă că, în ultimele două decenii, depozitele overnight au crescut de peste șapte ori, iar depozitele totale (la vedere și la termen) au înregistrat o creștere de aproximativ patru ori, ajungând la 420 de miliarde de lei, adică peste 80 de miliarde de euro.

Aceste cifre indică faptul că preferința pentru lichiditate a rămas constantă, chiar și în condițiile în care rata dobânzii oferită de bănci a fost scăzută.

Structura pasivelor băncilor În structura pasivelor instituțiilor de credit, depozitele populației reprezintă cea mai mare parte, depășind 40% din total, în timp ce depozitele companiilor constituie aproape un sfert (aproximativ 25%) din aceleași datorii.

În prima parte a anului curent, volumul depozitelor populației a continuat să crească, însă ritmul s-a încetinit la aproximativ 8% pe an.

Între timp, Ministerul Finanțelor a intensificat competiția pentru economiile cetățenilor prin emisiuni de titluri de stat cu dobânzi mai atractive decât cele practicate de bănci, generând astfel o competiție între sectorul public și cel bancar pentru atragerea acestor resurse financiare.