Românii au investit 12 miliarde de euro în criptomonede fără nicio protecție legală

Ce arată datele instituției?

Peisajul financiar din România se confruntă cu o realitate contrarintuitivă: aproximativ 15% dintre cetățeni dețin active digitale, o categorie de investiții care nu beneficiază de niciun mecanism de garantare statal sau instituțional în caz de insolvență a intermediarilor. Valoarea totală a acestor dețineri este estimată la 12 miliarde de euro, o sumă colosală care se situează foarte aproape de volumul de 15,1 miliarde de euro gestionat de fondurile de investiții tradiționale distribuite pe piața locală.

Această discrepanță structurală a fost subliniată de Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în cadrul deschiderii conferinței naționale a administratorilor de fonduri.

Conform datelor furnizate de instituție, România înregistrează cea mai ridicată rată de penetrare a criptomonedelor la nivel individual din toată Uniunea Europeană.

Avrămescu a precizat că tendințele actuale indică o creștere continuă a acestui fenomen, proiectând că până în anul 2030, proporția românilor care vor deține astfel de active ar putea atinge pragul de 27-28%.

Pentru a pune în perspectivă această cifră, aplicată unei populații totale de circa 19 milioane de locuitori, calculațiile efectuate de redacția ZF. ro arată că aproximativ 2,9 milioane de persoane sunt implicate direct în pieța digitală.

Această masă critică de deținători depășește semnificativ efectivele din alte segmente ale pieței financiare reglementate.

De exemplu, la sfârșitul lunii iunie, intermediarii de pe bursă raportează un număr de doar 325.000 de investitori activi, conform înregistrărilor Fondului de Compensare a Investitorilor.

De asemenea, fondurile de tip deschis locale numără peste 1,4 milioane de investitori, iar sistemul de pensii din Pilonul III înregistrează 1,1 milioane de participanți. Singura excepție majoră o constituie Pilonul II de pensii, obligatoriu pentru salariații tineri sub 35 de ani, care atrage 8,54 milioane de participanți, depășind astfel numărul estimat al deținătorilor de criptoactive.

Diferența esențială dintre acești investitori rezidă în nivelul de protecție oferit.

Care e paradoxul semnalat de Avrămescu!

În cazul acțiunilor cumpărate prin intermediari autorizați, legislația prevede o schemă de compensare care acoperă pierderile până la un plafon de 20.000 de euro în situația în care entitatea intermediară intră în faliment.

Pentru activelor digitale, acest scut protector lipsește complet.

Volatilitatea extremă a pieței cripto, capabilă să erodeze prețurile într-o perioadă de câteva ore sau zile, expune investitorii la riscul de a pierde o parte substanțială din capitalul inițial, fără a putea recupera nimic printr-o schemă de garantare.

Gabriel Avrămescu a atras atenția asupra unui paradox instituțional major: România rămâne singura stat membru UE care nu a desemnat încă o autoritate națională competentă specializată în supravegherea pieței criptoactivelor. Aceasta înseamnă că fluxuri financiare majore circulă pe teritoriul național fără o monitorizare sistemică clară, activitățile nefiind supuse unui control riguros, ceea ce permite desfășurarea unor operațiuni neautorizate în afara radarului oficial.

Oficialul a corelat această situație cu nivelul scăzut al educației financiare, domeniu în care România se clasează pe ultimul loc în spațiul european. El a avertizat că promisiunea iluzorie a profiturilor rapide erodează încrederea consolidată în ultimele trei decenii de dezvoltare a sectorului financiar.

În contextul performanțelor recente, fondurile de investiții au generat randamente de până la 73% în ultimul an fiscal.

Totuși, Avrămescu a subliniat necesitatea temperării așteptărilor clienților, care au fost obișnuiți cu ciclul exclusiv al câștigurilor și acum confruntă realitatea pierderilor, un aspect normal și sănătos al oricărei piețe mature.

Pentru a consolida încrederea, următorul pas legislativ anunțat vizează revizuirea Regulamentului nr. 9, documentul care reglementează funcționarea administratorilor de fonduri. Modificările propuse au ca scop principal transparența totală a costurilor, taxelor și comisioanelor, asigurând o informare mai precisă a investitorilor.

Adoptarea acestui nou framework de către ASF era programată pentru săptămâna imediat următoare discursului, marcând o mișcare importantă spre o protecție mai robustă a consumatorilor financiari.