România riscă retrogradarea ratingului ratingului la „junk” dacă impasul politic va continua

Deficitul bugetar 2026 va atinge 5,9%, conform estimărilor Fitch!

România se află într-o poziție critică, fiind amenințată de posibila scădere a cotei de credit la categoria „junk” (speculativă), în cazul în care blocajul politic se prelungeste. Agenția de rating Fitch a programat pentru luna ianuarie a anului 2027 o nouă evaluare a bonității financiare a statului.

Pentru a evita o astfel de degradare, autoritățile trebuie să demonstreze capacitatea de a reduce în continuare deficitul bugetar și de a formula un buget realist pentru exercițiul viitor.

Analizând datele disponibile, se constată că pentru a tempera ritmul alert de creștere a datoriei publice pe termen mediu, țara are nevoie de o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din Produsul Intern Brut. De asemenea, este crucială elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile prin care să se atingă pragul simbolic de 3% pentru deficit.

Krzywicka, reprezentanta agenției, a subliniat că fiecare zi petrecută fără un guvern funcțional intensifică incertitudinile legate de predictibilitatea politicilor fiscale și de abilitatea statului de a implementa ajustările necesare.

Contextul politic rămâne tensionat. Președintele Nicușor Dan l-a numit joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru a încerca formarea unei noi majorități. Totuși, șansele candidatului de a obține votul de încredere într-un parlament extrem de fragmentat par slabe. Partidul Social Democrat (PSD), care deține cea mai mare prezență parlamentară, a indicat deja că sprijinirea noii echipe executive este improbabilă, conform informațiilor publicate de Bloomberg.

Un nou eșec în procesul de instalare a guvernului ar aduce România mai aproape de organizarea unor alegeri anticipate, prelungind starea de incertitudine și amplificând riscurile asociate bugetului și ratingului suveran.

Mureșan dispune de o perioadă de 10 zile pentru a finaliza componența cabinetului și a cere aprobarea parlamentului.

Situația s-a agravat după ce, la sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut cota României la limita inferioară a categoriei „investment grade”, respectiv BBB-, având o perspectivă negativă. Această decizie a fost adoptată abia după ce executivul a contestat prima estimare a agenției.

Standardele necesare pentru păstrarea acestui statut devin tot mai riguroase pe măsură ce criza politică, declanșată de demisia guvernului condus de Ilie Bolojan în luna mai, se prelungeste.

Bolojan a continuat să administreze statul cu atribuții restrânse până la numirea succesorului său.

Krzywicka a observat că ceea ce ar fi trebuit să fie o remaniere guvernamentală de scurtă durată, la momentul căderii cabinetului în primăvară, s-a extins considerabil pe parcursul verii. La mijlocul lunii septembrie, o soluție stabilă nu fusese încă identificată. Alte instituții internaționale monitorizează atent evoluția. Standard & Poor’s va reevalua România la începutul lunii octombrie, iar Moody’s Investors Service a confirmat anterior cota Baa3, de asemenea cu perspectivă negativă.

În prezent, Fitch estimează că deficitul bugetar pentru anul 2026 va atinge 5,9% din PIB, o valoare inferioară țintei de 6,2% fixate de guvern. Deși s-a reușit reducerea deficitului față de nivelul alarmant de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, consolidarea fiscală rămâne o prioritate absolută. Krzywicka a menționat că îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale constituie una dintre principalele metode de reducere a datoriilor în anii următori, deoarece marja de manevră pentru tăierea cheltuielilor este limitată după măsurile de austeritate deja aplicate.

Economia României se confruntă cu o creștere lentă, luptând pentru a ieși din recesiune și pentru a controla cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Expertul a respins ideea că stimularea creșterii economice ar putea substitui necesitatea consolidării fiscale, descriind aceste efecte drept „câștiguri marginale” insuficiente pentru amploarea ajustării cerute. O expansiune economică mai robustă nu va rezola singură problema deficitelor mari. Se anticipatează o ușoară contracție economică în 2026, urmată de o redresare în 2027, dar la niveluri încă inferioare ritmurilor de dinaintea pandemiei.

Pe piețele financiare, traderii tratează deja obligațiunile românești ca fiind singura datorie suverană din UE cu caracteristici de tip „junk”, ceea ce obligă țara să ofere cele mai mari randamente din blocul comunitar. Reactia generală a pieței la criza curentă a fost descrisă de Krzywicka drept „relativ moderată”.

Aceasta s-a dat seama, în parte, din cifrele favorabile privind deficitul din acest an și din fluxul constant de fonduri europene, care au oferit o plasă de siguranță, permițând accesarea piețelor de capital în ciuda presiunilor existente.

Dezbaterea publică a inclus și aspecte legate de finanțele publice recente.

Finanțele publice recente au fost incluse în dezbaterea publică?

S-a observat că împrumuturile asumate de Guvern sunt cu aproape 30 de miliarde de lei sub cele din perioada similară a anului precedent, chiar dacă necesarul de finanțare a rămas aproximativ același.

Deși criza politică a împiedicat ieșirea pe piața externă, deficitul bugetar redus a oferit încă timp Ministerului Finanțelor pentru a gestiona situația.

În paralel, au apărut și alte subiecte de interes public. Cheltuielile de protocol de la Guvern au fost tăiate la jumătate, o măsură care reflectă încercările de a controla bugetele instituționale.

Practica „ședințelor de analize prelungite” a fost identificată ca o procedură existentă, adesea criticată pentru ineficiență.

Un alt dosar important este cel legat de ROBOR. Termenul pentru proiectul PSD privind compensarea consumatorilor prejudicați a fost prelungit, iar s-a primit încă un aviz în acest sens.

Analiza detaliată a acestor elemente subliniază complexitatea pe care o traversează administrația publică.

Concluzia principală rămâne aceea că viitorul ratingului depinde direct de capacitatea de a reduce deficitul și de a prezenta un buget credibil. Fiecare zi de stagnare politică mărește probabilitatea unei retrogradări.

Necesitatea unei corecții de 1,5 puncte procentuale din PIB este esențială pentru stabilizarea datoriei publice pe termen mediu. Elaborarea bugetului pentru 2027 și atingerea pragului de 3% pentru deficit sunt pașii critici pentru a menține încrederea investitorilor.

Criza declanșată de căderea guvernului Bolojan în luna mai a transformat o remaniere de scurtă durată într-un impas prelungit.

Trecerea peste jumătatea lunii septembrie fără o soluție clară a accentuat riscurile. Confirmarea ratingului Baa3 de către Moody’s și reevaluarea S&P din octombrie completează tabloul evaluărilor externe.

Estimarea deficitului pentru 2026 la 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2%, arată progrese, dar nu sunt suficiente singure.

Reducerea de la 9,3% din 2024 este notabilă, însă drumul spre 3% este încă lung. Îmbunătățirea veniturilor fiscale este cheia, cheltuielile fiind deja optimizate. Creșterea economică lentă și inflația ridicată din UE complic ecuația.

Contractarea ușoară a economiei în 2026 și redresarea în 2027, sub ritmurile pre-pandemie, sunt scenarii asumate. Tratamentele financiare ale obligațiunilor românești ca fiind „junk” reflectă percepția pieței. Randamentele ridicate sunt costul acestei percepții. Reactia moderată a pieței se datorează fondurilor europene și deficitului controlat.

Împrumuturile mai mici cu 30 de miliarde de lei față de anul trecut, în ciuda necesarului similar, sunt un factor pozitiv. Tăierea cheltuielilor de protocol la jumătate și prelungirea termenelor în dosarul ROBOR sunt detalii administrative care completează imaginea.

Proiectul PSD pentru compensarea consumatorilor a primit un nou aviz, prelungind dezbaterile legislative.

Toate aceste elemente converg spre o singură concluzie: predictibilitatea fiscală este pusă la test. Capacitatea de a executa ajustările anunțate va decide dacă România își menține statusul de țară recomandată pentru investiții sau dacă va cobîri la categoria speculativă.