România rămâne campioana Europei la costurile de împrumut: dobânda pe termen lung a urcat la 7,44%

Un record negru în Uniunea Europeană!

Factura pentru împrumuturile statului român continuă să crească, pe fondul incertitudiniilor politice interne și al unui climat internațional plin de provocări.

La sfârșitul lunii septembrie 2026, dobânda la care România se poate finanța pe o perioadă de zece ani a urcat la 7,44%, după ce oscilase ceva timp în jurul pragului psihologic de 7%.

Vorbim despre o accelerare vizibilă: indicatorul a crescut cu 0,39 puncte procentuale față de luna precedentă și este practic la fel ca acum un an (minus 0,03 puncte procentuale).

Potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană, media dobânzilor pe termen lung pentru România a urcat puternic în august 2026, ajungând la 6,43%, de la 6,09% în iulie. În ciuda acestor presiuni uriașe, țara noastră își menține prima poziție în clasamentul celor mai ridicate costuri de împrumut din Uniunea Europeană, depășind state precum Polonia și Ungaria.

Cine sunt campionii dobânzilor mici?

Presiunea asupra ratelor s-a resimțit însă în toată regiunea. Polonia a consemnat o creștere a costului pentru datoria pe zece ani de la 5,50% la 5,81%, consolidându-și locul secund în acest top.

Ungaria a avut o traiectorie mai temperată, cu un avans de la 5,30% la 5,46%, în timp ce Cehia a urcat de la 4,79% la 4,91%.

Bulgaria, proaspăt intrată în zona euro, figurează în statisticile BCE cu o rată de 4,09%, neschimbată față de luna anterioară.

De cealaltă parte a baricadei, cele mai ieftine finanțări le obțin Suedia (3,02%, în urcare de la 2,91%), Danemarca (3,01%, de la 2,93%) și Germania (3,19%, de la 3,07%). Este de remarcat că primele două poziții din acest grup fruntaș aparțin unor state din afara Zonei Euro.

Ce se întâmplă în Zona Euro?

Clasamentul continuă cu Țările de Jos (3,29%), Irlanda (3,35%) și Luxemburg (3,40%).

Urmează Austria (3,41%), Finlanda (3,52%), precum și Slovenia și Portugalia, aflate la egalitate cu 3,54%. Un caz aparte rămâne Lituania, a cărei valoare a rămas blocată administrativ la 2,88% încă din octombrie 2022.

În tot blocul comunitar, media dobânzilor pe termen lung a ajuns în august 2026 la 3,88%, în accelerare clară față de 3,49% anterior.

Decalaje tot mai adânci?

O mișcare interesantă s-a petrecut în Franța, unde indicatorul a urcat de la 3,85% la 4,00%, depășind Italia, care a stagnat practic la 3,89%. Grecia a urmat îndeaproape la 3,87%, continuând un trend pozitiv care a scos-o în ultimii ani din zona neagră a dobânzilor record.

O analiză comparativă arată că, în august 2026, costul de împrumut al României a fost cu 11% mai mare decât cel al Poloniei, menținând exact aceeași distanță ca în luna precedentă. În schimb, prăpastia s-a adâncit în raport cu Ungaria, decalajul urcând de la 14% la 18%. Față de Cehia, diferența a crescut de la 27% la 31%.

În ansamblu, costurile de finanțare s-au aliniat tendințelor generale din Uniunea Europeană, însă România a fost taxată suplimentar de instabilitatea politică internă.

Întârzierile în formarea Guvernului și contextul extern nefavorabil au tras în jos piața financiară națională, lărgind considerabil distanța care ne desparte de restul economiilor din Europa Centrală.