România pierde 770 de milioane de euro din cauza eșecului Legii salarizării

De ce România pierde 770 de milioane de euro din cauza blocării salarizării unitare?

România se confruntă cu o pierdere financiară semnificativă de 770 de milioane de euro datorită eșecului în aprobarea unei legi privind salarizarea unitară, informa Bloomberg.

Această normă, considerată esențială pentru a debloca fonduri suplimentare Uniunii Europene, nu a putut fi adoptată datorită lipsenui unui consensus între principalele forțe politice din țară.

Deși impactul imediat pe bugetul anului curent pare să fie limitat, blocajul politic generează ingrijorări privind capacitatea României de a reduce deficitul pe termen lung — un element vital pentru menținerea stabilității financiare. Reducerea deficitului este văzută ca un criteriu determinantal pentru evitarea unei degradări la ratingul de credit clasificat ca „junk”.

În acest contexte, economistul Valentin Tătaru de la ING Bank București a avertizat că eșecul în promovarea unei reforme esențiale, debatată pe ani, afectează negativ percepția creditoarelor privind credibilitatea fiscală a României.

El a subliniat că, fără astfel de măsuri, riscurile de retrogradare a ratingului nu pot face altceva decât să crească.

În prezent, toate cele trei agenții de rating internaționale atribuie României cel mai scăzut rating de investiții disponibil, asociat unei perspective negative.

România plătește cele mai mari costuri de împrumut din UE!

Luna trecută, țara a evitat cu greu o reducere a calificativului credit la „junk” de către Fitch Ratings, numai prin contestație reușită a deciziei inițiale a agenției.

Acest eveniment a subliniat fragilitatea poziției fiscale naționale.

De asemenea, costurile de împrumut ale României rămân cele mai ridicate în Uniunea Europeană, iar obligațiunile externe sănegă la prețuri sub cel al țărilor cu ratinguri comparabile din regiunea de Est a Europei. Joi, titurile de stat în dolari au fost printre cele mai slabe performante pe piațele emergente, cu randamentul obligațiunilor cu scadență în 2036 creșterea de 5 puncte de bază, ajungând la 6,56%.

Bloomberg reamintește că de la demiterea guvernului de coaliție în mai, România este conducă de un cabinet interimar fără majoritate în Parlament, stare complicată de disputele privind măsurile bugetare. Totuși, partidele au găsit deja un terrain de acord privind alte acte normative, inclusiv o lege de integritate aprobată recent în Parlament, care a fost considerată un pas important în cadrul programului de redresare și are potențialul de a debloca peste 3 miliarde de euro din fondurile UE.

În contrast, legea privind salarizarea unitară – vazută ca crucială pentru corectarea disbalanțelor din sectorul public și pentru bazarea unui mediu de cheltuieli mai prevedibil – a rămas blocată, lipsind susținerea politică necesară.

În analiza sa de credit din sfârșitul lunii iulie, Fitch a remarcat că neaplicarea unor măsuri suplimentare de consolidație fiscală, necesare pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, ar putea avea consecințe desfăvătoare pe ratingul României. Această observație reinforgează preocuparea că, fără reforme structurale și deținută, țara rischia să-i compromise credibilitatea internațională și să limiteze accesul la finanțării externi la costuri acceptabile.

Situația actuală reflectă tensiunea dintre necesitatea reformelor și incapacitatea clasei politice de a găsi soluții comune, chiar și atunci când stakes-saul sunt atât de ridicati.