România, pe penultimul loc în UE la creditarea companiilor din cauza subcapitalizării
Un record negativ confirmat?
România se află într-o situație singulară în Europa, ocupând penultimul loc în Uniunea Europeană la gradul de creditare a companiilor. Această poziție slabă vine dintr-o subcapitalizare cronică a sectorului privat, care frânează serios dezvoltarea economică.
Doar Irlanda mai raportează o rată mai mică a creditelor pentru firme raportat la PIB, ceea ce arată clar cât de gravă este problema în economia românească.
Mai exact, ponderea creditelor pentru companii în PIB-ul național este de doar 11%, un nivel care contrastează puternic cu media europeană.
Ce impact asupra economiei!
Conform datelor Băncii Naționale a României din raportul de stabilitate publicat în iunie 2026, România deține recordul negativ pentru cel mai redus nivel al creditului neguvernamental raportat la PIB din întreaga UE. La finalul primului trimestru din 2026, această rată globală era de 22%, în timp ce media europeană urca la 66%.
Situația se vede pe toate fronturile: atât companiile nefinanciare, cât și populația au un acces extrem de restrâns la finanțare, fiecare reprezentând câte 11% din PIB.
Experții BNR atrag atenția că prăpastia este și mai adâncă atunci când ne comparăm cu țările din vestul și nordul continentului.
Banii din bănci aduc performanță?
Această secetă de bani are consecințe grele pentru afacerile locale.
În prezent, în România activează aproximativ 27.800 de firme performante, clasificate astfel după profit, cheltuieli de personal și număr de angajați. Detaliul frapant este că aproape jumătate dintre ele – adică 46% – nu aveau nicio linie de credit activă la 31 martie 2026.
Deși acest grup înseamnă doar 3% din totalul firmelor din economie, greutatea lui este imensă: generează peste jumătate din valoarea adăugată brută a țării și susține la fel de mulți salariați.
Potențial uriaș neexploatat!
Raportul BNR arată negru pe alb avantajele finanțării bancare. Firmele sănătoase care apelează la credite scot rezultate financiare mult mai bune decât cele care merg doar pe fonduri proprii. Diferențele vorbesc de la sine: valoarea adăugată brută este cu circa 22% mai mare la companiile creditate, cifra de afaceri sare cu peste 50% față de media celor neîndatorate, iar profitul net urcă cu aproximativ 20%.
Altfel spus, accesul la capital extern este motorul care împinge o afacere spre eficiență și creștere.
Loc de mai bine există din plin.
Avem nevoie de campioni naționali?
Dacă ne uităm doar la companiile performante care au un grad mic de îndatorare și pot duce o creștere sustenabilă a finanțării, vorbim despre un volum potențial de creditare de circa 321,5 miliarde de lei.
Este uriașul spațiu nefolosit în care băncile pot vărsa lichidități pentru a da un impuls real investițiilor.
Nevoia de finanțare pentru proiecte mari este recunoscută deschis și de mediul bancar.
Care este contextul economic?
Raluca Țintoiu, Head of Wholesale Banking și Deputy CEO la ING România, a subliniat la ZF Bankers Summit 2026 că țara noastră are o sete teribilă de investiții în sectoare critice.
Ea a amintit că avem companii suficient de mature pentru împrumuturi sindicate, iar faptul că mari operatori din energie sunt la bursă dă încredere băncilor. Țintoiu speră să vadă tot mai mulți campioni români care trec granițele și cuceresc piețele externe.
Această analiză face parte din campania ZF „ROMÂNIA CREȘTE PRIN CREDITARE”, care trage un semnal de alarmă privind locul penultim din UE și ponderea de doar 11% a creditelor pentru firme în PIB. Tot acest peisaj se intersectează cu alte mișcări importante din piață, cum ar fi propunerea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier din partea președintelui Dan, sau situația ultimilor comercianți independenți din retail care se luptă cu giganții din comerț, acolo unde zece mari rețele controlează deja peste 400 de magazine.