România, liderul incontestabil al comerțului electronic din Europa de Est

Cum se compară România cu alte state din Europa Centrală?

România s-a impus ca lider incontestabil în comerțul electronic la nivel regional, ocupând locul întâi în Europa de Est.

Conform datelor recente, piața națională a înregistrat o expansiune spectaculoasă, având o valoare de peste jumătate din totalul de 23,3 miliarde de euro generat de întreaga regiune în anul 2025.

Acest progres remarcabil a transformat România într-un pilon esențial al economiei digitale din zona central-estică a continentului.

Din perspectiva evoluției temporale, creșterea sectorului a fost exponențială. Dacă în anul 2021 volumul tranzacțiilor online se situa la 6,1 miliarde de euro, acum, după doar patru ani, cifra s-a mai mult decât dublat.

Analizele de specialitate prevăd o continuă ascensiune, estimând că până în 2026 valoarea totală a comerțului electronic va atinge 13,5 miliarde de euro. Această traiectorie plasează țara într-o poziție de forță față de vecinii regionali.

În comparație directă cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează printre cele mai mari economii digitale.

Cheltuielile online efectuate de cetățenii români pentru achiziționarea de bunuri și servicii au atins 12,9 miliarde de euro — o sumă care rivalizează cu cea a Republicii Cehia, unde se înregistrează 12,1 miliarde de euro.

De asemenea, acest indicator depășește valorile corespunzătoare din Austria, Ungaria sau Bulgaria.

Totuși, Polonia rămâne singura economie regională care se distanțează clar de restul, cu un volum de 47,4 miliarde de euro, funcționând ca un pol majoritar al pieței.

Dinamica pieței românești este susținută de un ritm de creștere solid. În 2025, avansul înregistrat a fost de 10%, depășind media de 8% observată în Europa Centrală. Deși acest ritm este inferior celui de 14% specific Europei de Est — o regiune unde multe piețe pornesc de la baze mult mai mici — performanța României rămâne notabilă.

Cine este Cristian Pelivan, directorul ARMO?!

Comerțul electronic contribuie semnificativ la economia națională, reprezentând 3,39% din Produsul Intern Brut, un procent superior mediei de 2,82% din Europa Centrală și al celui de 2,41% din Europa de Est.

Cu toate acestea, datele evidențiază existența unui potențial neexploatat considerabil.

În 2025, 95% dintre români cu vârstă cuprinsă între 16 și 74 de ani foloseau internetul, o rată de penetrare care depășește media de 93% din Europa Centrală.

În contrast, doar 60% dintre aceștia efectuau cumpărături online, un procent mult sub nivelul de 74% al aceleiași regiuni. Comparativ cu anul 2021, când doar 38% dintre români cumpărau online, s-a înregistrat o creștere de 22 de puncte procentuale în patru ani. Proiecțiile pentru 2026 sugerează că această pondere va urca la 65%.

Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române de E-Commerce (ARMO), subliniază că România nu mai poate fi considerată o piață emergentă mică. „Am depășit bariera de 12 miliarde de euro și suntem deja o componentă relevantă a piețelor din Europa Centrală și de Est”, afirmă acesta.

El menționează că, deși penetrarea internetului este comparabilă sau superioară unor piețe mature, transformarea utilizatorilor în cumpărători activi se face într-un ritm mai lent. Această discrepanță constituie o oportunitate majoră pentru operatorii locali.

Raportul detaliază și structura sectorului, arătând că în 2025, 65% din valoarea totală a e-commerce-ului provine din vânzarea de bunuri, iar 35% din prestarea de servicii. Infrastructura de livrare se modernizează rapid, cu o extindere notabilă a rețelelor de lockere.

Pe planul metodelor de plată, portofelele electronice, plățile digitale și soluțiile „Achiziționează acum, plătește mai târziu” câștigă teren, deși plata la livrare își păstrează o relevanță importantă.

Dezvoltarea viitoare depinde nu doar de adoptarea tehnologiei, ci și de un mediu concurențial echitabil. Companiile românești operează într-o piață fără frontiere, dar se confruntă cu obligații naționale specifice. Eliminarea scutirii de taxe vamale pentru trimiterile cu valoare redusă din afara UE este văzută ca un pas spre corectarea acestui dezechilibru, deși impactul final va depinde de aplicarea riguroasă a regulilor de evaluare vamală, siguranță a produselor și responsabilitate a comercianților.