România își află astăzi ratingul de țară de la Standard and Poor's

Care este miza discuțiilor de la București?

Standard and Poor’s anunță astăzi noul nivel al ratingului suveran al României, un test esențial pentru piața financiară. În prezent, agenția americană ne clasează la cotația „BBB-”, adică ultima treaptă din zona sigură pentru investitori, dar însoțită de o perspectivă negativă.

Această evaluare vine după ce ceilalți doi grei ai pieței, Fitch și Moody’s, și-au spus deja cuvântul înaintea verii. Fitch a publicat concluziile pe 31 iulie, iar Moody’s pe 7 august. Ambele instituții au ținut ratingurile pe loc, dar au menținut aceeași perspectivă sumbră asupra economiei românești.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat recent aceste așteptări, punând în balanță cel mai puternic argument al nostru: felul în care a fost strunit bugetul de stat. Ce a declarat Nazare luni la Parlament? Într-o intervenție avută luni la Parlament, Nazare a trecut în revistă dialogul intens purtat cu reprezentanții Standard and Poor’s.

Efortul a inclus o misiune la București, ședințe tehnice la minister și discuții directe cu premierul Ilie Bolojan, contacte menținute constant atât înainte, cât și după vizita delegației.

Pe ce buget mizează planul pentru viitor?

Deși recunoaște că turbulențele politice actuale fac dificilă orice prognoză, ministrul insistă că execuția bugetară rămâne scutul României. El a explicat că o ajustare de 1,6% din Produsul Intern Brut față de anul trecut înseamnă aproximativ 27 de miliarde de lei, o sumă suficient de consistentă pentru a convinge analiștii.

Pentru viitor, planul mizează pe un buget credibil pentru 2027. Dacă acesta va fi respectat cu sfințenie la execuție, s-ar putea deschide ușa spre o îmbunătățire a perspectivei de rating, ceea ce ar ieftini automat costurile de împrumut pentru stat.

Miza este uriașă, având în vedere că toate cele trei mari agenții globale – S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch – ne țin deocamdată cu o perspectivă „negativă”. Acest front comun al creditorilor ține economia românească la un singur pas distanță de categoria „junk”, zona considerată nerecomandată investițiilor clasice.