România, în așteptarea verdictului Fitch: Riscăm să ajungem la FMI?
România evită junkși FMI, dar ce urmează?!
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat discuțiile intense cu reprezentanții agenției de rating Fitch, înaintea deciziei cruciale așteptate în această seară.
România stă cu sufletul la gură, deoarece verdictul Fitch ar putea trimite țara noastră în categoria „junk”, o situație care ar forța apelarea la Fondul Monetar Internațional pentru împrumuturi.
Din punct de vedere financiar, România pare să aibă argumente solide. Deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă în prima jumătate a anului, veniturile la buget au crescut, iar cheltuielile au fost ținute sub control.
În plus, investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia, oferind o bază de optimism. Totuși, în ultimele zile, stabilitatea politică și capacitatea țării de a menține reformele bugetare au fost puse sub semnul întrebării, aducând o notă de incertitudine.
România, la un pas de „junk” – ce urmează?!
Conform Economica. net, România se confruntă cu cea mai precară situație economică dintre toate țările din Europa Centrală și de Est.
Avem un deficit de cont curent de două ori mai mare decât media regională, ceea ce înseamnă că diferența dintre intrările și ieșirile de valută este uriașă.
De asemenea, înregistrăm cea mai mare creștere a datoriei externe și suntem singura țară din regiune care ar putea intra în recesiune în 2026.
În prezent, România se află în ultima etapă de investiții recomandate de cele trei mari agenții internaționale (S&P, Fitch și Moody's), însă cu o perspectivă negativă și avertismente clare privind vulnerabilitățile economice severe și instabilitatea politică internă.
Într-o notă separată, dar relevantă pentru contextul general al vulnerabilităților, Comitetul de supraveghere al ONJN a trecut pe lista neagră aproape 800 de site-uri de jocuri de noroc ilegale. Această decizie vine la doar 15 zile după atacul cibernetic asupra Cadastrului României, un incident care a scos la iveală costul real al lipsei de reziliență digitală a instituțiilor statului.