România, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

Ce face inflația să crească în România?

La polul opus se află Suedia, Ungaria și Danemarca, cu valori între 1% și 2,1%. În august, rata anuală a inflației pentru România era de 6,3%, față de o medie de 3,2% în statele membre, scrie News.ro. „Cea mai scăzută rată anuală a fost înregistrată în Suedia (1,0%), Ungaria și Danemarca (ambele 2,1%). Cele mai mari rate anuale au fost consemnate în România (6,5%), Lituania (6,1%) și Bulgaria (5,6%)”, arată Eurostat. Față de august 2026, rata anuală a inflației a scăzut într-o singură țară membră, a rămas stabilă în trei state, în timp ce 23 țări membre a fost înregistrată creștere.

În septembrie, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 3,8%, față de 3,2% în august și 2,2%, cu un an înainte, în timp ce în Uniunea Europeană procentul a fost de 3,8% în septembrie 2026, comparativ cu 3,2%, în august și 2,6%, în urmă cu un an. În septembrie 2026, au contribuit pozitiv la rata anuală a inflației în zona euro energia (+1,71 puncte procentuale), serviciile (+1,52 puncte procentuale), bunurile industriale neenergetice (+0,29 puncte procentuale), produsele pre-cumulate și alimentele, alcoolul și tutunul (+0,25 puncte procentuale), potrivit datelor Eurostat. În august, rata anuală a inflației, față de august 2025, a fost 6,2%.

În septembrie, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 3,8%, față de 3,2% în august și 2,2%

Analistii economici subliniază ca principalii factori care contribuie la creșterea inflației în România sunt presiunile asupra costurilor energetice, creșterea salariilor fără o corespunzătoare evoluție a productivității muncii, precum și presiunile asupra lanțurii de aprovizionare. Banca Națională a României monitorizează aproape în continuu evoluția prețurilor și a anunțat măsuri de politică monetară pentru conținerea inflației, inclusiv ajustarea dobânzii de referință. În plus, guvernul a implementat măsuri fiscale și de sprijinire a consumatorilor vulnerabili, încercând să reducă impactul crescării prețurilor asupra buzunarului cetățeanului. Trendurile actuale sugerează că rata inflației ar putea continua să fie monitorizată strâns de către autoritățile naționale și europene, având în vedere impactul asupra stabilității economice și sociale a țării.