Rectificare bugetară 2026: 12,97 mld. lei pentru urgențe de stat
Cu cât au scăzut veniturile nefiscale în detaliu?
Într-o mișcare menită să echilibreze conturile publice, autoritățile române au pus pe hârtie prima ajustare majoră a finanțelor statului pentru exercițiul fiscal în curs.
Documentația oficială, făcută publică prin canalul de transparență decizională al Ministerului Finanțelor, detaliază o restructurare a resurselor care vizează în special acoperirea costurilor pentru dobânzile datoriei publice, sprijinirea sistemului de sănătate, plata pensilor, susținerea asistenței sociale și achitarea datoriilor autorităților locale.
Un aspect central al acestei măsuri este menținerea deficitului bugetului general consolidat la nivelul de 6,2% din produsul intern brut. În termeni nominali, acest deficit corespunde a 130,3 miliarde de lei, o cifră care este cu 3,5 miliarde de lei superioară estimărilor anterioare, diferență explicată prin revizuirea în sus a proiecției PIB nominal.
Autoritatea fiscală subliniază că obiectivul principal este asigurarea lichidităților necesare pentru funcționarea sistemului de sănătate, achitarea salariilor personalului public și acoperirea cheltuielilor sociale. Această realocare se face pe baza datelor de execuție din primele nouă luni ale anului și a proiecțiilor de necesar până la finalul perioadei.
Ministerul anunță că va analiza cererile suplimentare transmise de alte ministere pentru anul curent. Se exprimă încrederea că negocierile vor rezulta în soluții consensuale, respectând atât limita bugetară, cât și angajamentele deja asumate. Prioritizarea investițiilor și alinierea angajamentelor pe termen lung cu resursele disponibile rămân principiile fundamentale pentru viitoarele decizii financiare.
Din perspectiva macroeconomică, veniturile bugetului general consolidat înregistrează o scădere netă de 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se reduc cu 1,2 miliarde de lei. Aceste ajustări reflectă o actualizare a prognozelor de venituri bazate pe încasărilor reale din primele nouă luni.
Printre factorii care au influențat pozitiv bugetul de stat se numără depășirile la colectarea TVA, care au adus plus 7,18 miliarde de lei (din care 2,81 miliarde de lei au fost defalcați pentru bugetele locale). De asemenea, s-au înregistrat creșteri la impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende ale entităților juridice (+0,95 miliarde lei) și la impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate (+1,71 miliarde lei).
În opoziție cu aceste plusuri, s-au înregistrat deficiți la accize (−3,68 miliarde lei, cu efectul reducerii accizei la motorină), la taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), la veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și la sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (−4,58 miliarde lei), ultimele fiind corelate cu ritmul de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe.
În detaliu, veniturile nefiscale au scăzut cu 1.874,5 milioane de lei, o reducere atribuită în principal evoluției încasărilor din dividende ale societăților și companiilor naționale, precum și la taxa logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri din afara UE. Sumele primite de la UE și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări au scăzut cu 4.583,0 milioane de lei, iar sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR s-au redus cu 638,0 milioane de lei.
Pe linia cheltuielilor, suplimentările vizează obligații certe care trebuie onorate până la finalul anului. Cea mai semnificativă creștere se observă la dobânzile aferente datoriei publice, cu o suplimentare de 3,5 miliarde de lei. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, iar asistența socială primește o suplimentare de 0,72 miliarde de lei, asigurând astfel drepturile de personal.
Sursa acestor fonduri o constituie sumele care nu vor fi utilizate în acest an, în special cele legate de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, unde gradul de execuție este redus. Se prevăzute o reducere de 5,24 miliarde de lei la bugetul de stat, din care 4,99 miliarde de lei proveneau din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor pentru Acțiuni Generale, destinată să asigure continuitatea finanțării proiectelor în caz de indisponibilitate temporară a fondurilor europene.
Alte reduceri se aplică la subvenții (−1,14 miliarde lei) și la alte transferuri și cheltuieli de capital.
Mecanismul aplicat se bazează pe Legea finanțelor publice nr. 500/2002, articolul 21, alineatul (5). Acesta prevede că 10% din creditele aprobate prin legea bugetului sunt reținute la nivelul ordonatorilor principali și nu pot fi angajate în primul semestru.
La momentul rectificării, aceste sume sunt eliberate acolo unde necesarul până la finalul anului este bine fundamentat, în special în domeniul sănătății, și sunt reduse acolo unde execuția arată că nu vor fi utilizate.
Cum sunt distribuiți cei 774 milioane de lei alocati Ministerului Sănătății?
Reducerea sumelor reținute prin această măsură depășește 3 miliarde de lei.
Cele mai mari ajustări negative se înregistrează la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).
Domeniul sănătății primește cea mai mare suplimentare netă în cadrul acestei rectificări. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se majorează cu 3,22 miliarde de lei, atât în ceea ce privește creditele de angajament, cât și creditele bugetare.
Acești fonduri sunt destinați să asigure continuitatea furnizării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programele naționale de sănătate și decontarea serviciilor spitalicești, precum și plata drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
În paralel, se pun la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute la începutul anului în acest buget. Limitele până la care CNAS poate încheia contracte de tip cost-volum sau cost-volum-rezultat sunt stabilite la 9,1 miliarde de lei.
La nivelul Ministerului Sănătății sunt alocate suplimentar 774 milioane de lei, distribuiți astfel: 183 milioane de lei pentru drepturile salariale ale serviciilor publice județene de ambulanță, 200 milioane de lei pentru funcționarea unităților și compartimentelor de primiri urgențe (UPU/SMURD) din spitalele din rețeaua autorităților locale, și 391 milioane de lei pentru acțiuni prioritare de sănătate și programe naționale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului. De asemenea, se eliberează aproximativ 500 milioane de lei din sumele inițial reținute.
Având în vedere gradul redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane de lei din această categorie de cheltuieli. În total, bugetul Ministerului Sănătății se majorează, per sold, cu 72 milioane de lei.
Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat, destinate la plata pensilor, cresc cu 3,47 miliarde de lei, cu scopul de a echilibra bugetul de pensii până la sfârșitul anului. În consecință, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde de lei.
La Ministerul Afacerilor Interne se asigură 563 milioane de lei pentru drepturile de pensie aferente lunii decembrie 2026, și încă 68,6 milioane de lei pentru încadrarea promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.
Pentru bugetele locale, măsura asigură fondurile necesare pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, indemnizațiilor lunare, serviciilor sociale din protecția copilului, centrelor pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice și Programului pentru școli al României.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu 2.808,4 milioane de lei. Această creștere se detaliază astfel: la nivelul județelor se adaugă 280,1 milioane de lei, dintre care 124,2 milioane de lei pentru Programul pentru școli al României (septembrie–decembrie 2026), 86,3 milioane de lei pentru serviciile sociale din sistemul de protecție a copilului, 57,7 milioane de lei pentru centrele de zi și rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, 12,8 milioane de lei pentru căminele pentru persoane vârstnice, 5,1 milioane de lei pentru întreținerea unităților de învățământ special și 0,4 milioane de lei pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești.
În același timp, se înregistrează o reducere de 6,4 milioane de lei la drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul special.
La nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, se adaugă 237,1 milioane de lei: 106,6 milioane de lei pentru drepturile și indemnizațiile lunare, 83,9 milioane de lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, 53,5 milioane de lei pentru căminele pentru persoane vârstnice și alte unități de îngrijire, 18,8 milioane de lei pentru centrele pentru persoane adulte cu handicap, 11,9 milioane de lei pentru centrele de zi pentru prevenirea separării copilului de familie, 9,5 milioane de lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă și 8,4 milioane de lei pentru protecția copilului în sectoarele municipiului București. Se reduc 31,7 milioane de lei la gratuitatea transportului public pentru elevi și 23,8 milioane de lei la Programul pentru școli în municipiul București, ca diferență între alocările inițiale și necesarul comunicat.
În total, se adaugă 2.257,5 milioane de lei pentru stingerea plăților restante ale autorităților locale, o sumă ce reflectă o realocare a resurselor pentru a acoperi datoriile acumulate. Această mișcare subliniază efortul de a echilibra conturile la nivel local, asigurând lichiditatea necesară pentru onorarea obligațiilor financiare.