Puterea de cumpărare din România scade, iar Bucureștiul depășește media națională
În interiorul României, polarizarea este extremă
Bucureștiul rămâne singura zonă din România care depășește media europeană, înregistrând un indice european de 108,5. Cu o putere de cumpărare de 22.941 euro pe cap de locuitor, capitala se poziționează de departe ca cel mai puternic județ din țară. Într-o analiză mai amplă a contextului european, România se află pe locul 32 din 42 de țări europene din punct de vedere al puterii de cumpărare. Această poziție înseamnă o coborare de un loc în clasament față de anul 2025. Media națională românească se stabilește la 11.283 euro, valoare care reprezintă doar 53% din media europeană de 21.153 euro, conform datelor din raportul NIQ Purchasing Power România 2026.
Un model comun în multe state europene este concentrarea puterii de cumpărare în regiunile capitalelor. Această tendință este evidentă și în România, unde media națională este de 11.283 euro pe cap de locuitor, în timp ce în București această cifră este dublă. O situație similară se observă la Paris, care depășește media națională a Franței cu aproximativ 80%, având o putere de cumpărare de 46.366 euro pe locuitor. Aceeași dinamică se vede la Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona, unde venitul disponibil este cu cel puțin 25% peste media națională a fiecărei țări. Totuși, acest model nu se aplică tuturor capitalelor europene. În Berlin, puterea de cumpărare de 30.178 euro pe locuitor se situează cu peste 1.000 euro sub media Germaniei, care este de 31.193 euro. Diferența este și mai pronunțată în Bruxelles, unde puterea de cumpărare se află cu aproximativ 10% sub media națională.
În interiorul României, polarizarea este extremă. Numai nouă județe înregistrează niveluri ale puterii de cumpărare peste media națională. Județul Alba, aflat pe locul 10 în clasament, se poziționează ușor sub reperul național, cu un indice național de 99,3. Diferența dintre cel mai puternic și cel mai slab județ este de aproximativ 17.100 euro pe locuitor. Astfel, locuitorii Bucureștiului beneficiază de aproape patru ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii județului Giurgiu, care se află pe ultimul loc în clasament cu doar 5.816 euro.
Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, a comentat că cu o creștere
La nivel european, diferențele dintre cele 42 de state rămân semnificative. Locuitorii din Liechtenstein, Elveția și Islanda dispun de venituri disponibile considerabil mai mari decât restul Europei. În contrast, puterea de cumpărare este cea mai redusă în Ucraina, Kosovo și Moldova. În total, europenii vor dispune de o putere de cumpărare de aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026. Raportat la populație, aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare de 21.153 euro pe locuitor. Comparativ cu valoarea revizuită a anului precedent, aceasta reprezintă o creștere nominală de 4,4%.
Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, a comentat că cu o creștere de 4,4%, puterea de cumpărare din Europa continuă să avanseze vizibil în 2026. Ea a subliniat că numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală. În același timp, piețele mature din Europa de Vest rămân printre cele mai importante piețe de consum din Europa datorită nivelului ridicat al puterii de cumpărare și dimensiunii lor. Deși diferențele de putere de cumpărare dintre țările europene se reduc treptat, potențialul piețelor continuă să varieze semnificativ pe continent.
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, inclusiv beneficiile acordate de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană și pe an, exprimate în euro și ca indice. Calculele se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflație. Acestea sunt realizate pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile de stat și a prognozelor economice furnizate de institute de cercetare economică. Consumatorii utilizează această putere de cumpărare pentru a acoperi cheltuieli precum cele pentru alimente, locuință, servicii, energie, pensii private și asigurări, dar și alte categorii de cheltuieli, precum vacanțele, mobilitatea și achizițiile de bunuri de consum.