Prețurile alimentelor în România, cele mai mici din Uniunea Europeană

Care sunt cele cinci țări cu prețuri ridicate în UE?

Conform datelor colectate de Euronews Business, diferențele de prețuri pentru un simplu pâine pot atinge proporții uimite între statele europene.

În unele țări, costul acestui produs de bază este de peste trei ori mai mare decât în alte state membre.

Această disparitate nu este un accident izolat, ci reflectă o realitate structurală a pieței europene, unde factorii regionali, fiscali și de cumpărare joacă un rol decisiv.

La Sofia, Maia Manolova, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, a semnalat un adaos comercial de 135% aplicat produselor alimentare în rețelele de retail. Acest adaos explică paradoxul prin care un produs identic se vinde mai scump în capitala bulgară decât în Berlin. Manolova a prezentat o analiză comparativă a prețurilor pentru bunuri de bază, precum laptele, brânza, cașcavalul și untul de vacă, arătând că țările de proveniență oferă aceste produse la costuri semnificativ mai reduse.

Datele Eurostat indică că, la nivel de Uniune, cheltuielile pentru alimente și băuturi nealcoolice reprezintă 13,6% din bugetul gospodăriilor, în timp ce locuințele și utilitățile consumă 23,6%. Această proporție subliniază importanța alimentelor în structura de cheltuieli, deși ponderea lor variază considerabil de la o țară la alta.

Pentru a înțelege mai bine acest peisaj economic, am analizat indicele prețurilor alimentelor, bazat pe datele Numbeo din mijlocul anului 2026.

Acest indice, generat de o bază de date a costului vieții colectat de consumatori, plasează Moldova la 57,2, în timp ce Elveția atinge 189,2, cu media UE fixată la 100.

În termeni concreți, un coș de cumpărături care costă 100 euro la media europeană, ar fi de 189,20 euro în Elveția și doar 57,20 euro în Moldova.

Acest calcul arată că alimentele sunt cu 89,2% mai scumpe în Elveția decât media, iar în Moldova sunt cu 42,8% mai ieftine.

În topul țărilor cu prețuri ridicate, trei din cele cinci state se află în Europa de Nord. Islanda ocupă locul al doilea cu un indice de 183,6, urmată de Norvegia (154,4), Luxemburg (134,9) și Danemarca (128,4).

Alte țări nordice, precum Finlanda (119,7) și Suedia (116,6), rămân, de asemenea, peste media europeană. Dintre marile economii europene, Franța se distinge ca cea mai scumpă pentru alimente, cu un indice de 127,5, adică cu 27,5% peste media UE. Spania, cu un indice de 89,7, este singura țară din acest grup sub medie.

Regatul Unit (111,9), Germania (111,6) și Italia (110,2) prezintă niveluri similare, toate peste media. Austria (124,5), Irlanda (122), Belgia (117,6) și Olanda (116,4) completează lista țărilor cu costuri ridicate.

România se poziționează ca cea mai ieftină țară din Uniune pentru alimente, cu un indice de 66,7.

Acest lucru înseamnă că prețurile sunt cu 33,3% sub media europeană. Într-o perspectivă mai largă, regiunea Europei de Est și a Balcanilor prezintă sistematic prețuri mai mici. Macedonia de Nord înregistrează un indice de 59,8, Bosnia și Herțegovina de 67,9, iar Serbia de 68,8.

Turcia, deși nu este membră a UE, are un indice de 82,1, mai scump decât multe state membre, dar încă sub media europeană. Deși prețurile sunt mai mici, acest lucru nu se traduce neapărat într-o accesibilitate superioară.

Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, subliniază că în țările cu prețuri mai mici, gospodăriile alocă o proporție mai mare din buget pentru mâncare. În România, unde alimentele sunt ieftine, cheltuielile pe alimente și băuturi nealcoolice reprezintă 23,1% din bugetul gospodărilor. În Bulgaria, acest procent depășește, de asemenea, 20%.

Benedetti arată că, deși prețurile absolute sunt mai mici, puterea de cumpărare și diferențele de salarii fac ca alimentele să fie mai puțin accesibile în raport cu venitul net al cetățenilor.

Pentru a standardiza comparația, Euronews Business a utilizat platforma Numbeo, care include 19 articole în categoria Markets. Datele prețurilor au fost colectate în octombrie 2026.

De ce sunt restaurantele bulgare cele mai ieftine din UE?

Însumând prețurile a 18 dintre aceste articole, valoarea medie a unui coș de cumpărături în UE este de 69,84 euro. Țigările au fost excluse din calcul, deoarece prețurile lor variază mult între țări și procentul fumătorilor diferă semnificativ.

În contextul bulgar, după adoptarea euro, cetățenii s-au confruntat cu creșteri majore ale prețurilor.

Asociațiile din industria restaurantelor au reacționat critic față de comparațiile cu Viena, argumentând că o analiză corectă trebuie să ia în seamă povara fiscală, costurile muncii, chiriile, energia și mediul administrativ.

Ele au propus aplicarea unei cote reduse de TVA pentru sectorul alimentației ca prim pas spre prețuri mai mici.

De fapt, restaurantele bulgare rămân cele mai ieftine din UE, ceea ce face ca comparația cu Viena să fie problematică. Totuși, prețurile lor cresc de peste două ori mai repede decât media zonei euro.

Principalul motiv nu este moneda, ci dinamica economică.

Indicele parității puterii de cumpărare plasa Bulgaria la 53% din media UE în 2024, cea mai scăzută valoare din Uniune într-o categorie cu o dispersie a prețurilor a doua cea mai mare, cu Danemarca la 148%.

În ceea ce privește consumul global, Bulgaria a rămas cea mai ieftină țară din UE în 2025, la 63% din medie, conform datelor G4 Media. ro. Prețurile din restaurantele bulgare rămân la aproximativ jumătate din media europeană. Deși mediile naționale arată o situație favorabilă, realitatea din centrul Sofiei s-a apropiat rapid de nivelurile occidentale.

Dacă analizăm indicele armonizat al prețurilor de consum al Eurostat pentru restaurante și hoteluri, cu 2015 ca bază, Bulgaria a atins 183,1 puncte în noiembrie 2025, față de 139,0 pentru zona euro. Germania a înregistrat 147,6, Spania 138,1, Italia 130,6, iar Franța 125,4. Doar Ungaria și Lituania au avut creșteri cumulate mai mari.

Prețurile din restaurantele bulgare au crescut cu peste 80% într-un deceniu, în timp ce zona euro a rămas sub 40%, indicând o convergență a ritmului de creștere de aproximativ două ori mai rapid.

Datele lunare recente continuă acest trend. Inflația anuală pentru restaurante și cazare a fost de 9,9% în decembrie 2025, 9,2% în ianuarie 2026 și 9,1% în februarie, pe fondul unei inflații generale scăzute la 3,3%-3,5%.

Estimarea preliminară pentru august 2026 indica o inflație anuală de 5,1%, în creștere de la 4,5% în iulie.

Institutul Național de Statistică a identificat transportul, restaurantele și hotelurile ca principalii factori ai inflației, cu prețurile transportului în creștere cu 6,3% din cauza costurilor carburanților.

Bulgaria se află acum printre primele trei țări din UE pentru creșterea prețurilor, după Lituania și Cipru.

Pe plan fiscal, asociațiile bulgare au argumente solide. Până la 31 decembrie 2024, Bulgaria aplica o cotă redusă de TVA de 9% pentru serviciile de restaurant.

De la 1 ianuarie 2025, sectorul a trecut la cota standard de 20%, o creștere de 11 puncte procentuale aplicată dintr-o singură etapă. Aceasta plasează Bulgaria printre puținele state din UE care aplică cota standard pentru restaurante. Ca comparație, Austria, țara aleasă pentru contrast, aplică o cotă de 10%, față de o cotă standard de 20%.

Franța, Spania și Italia aplică toate 10%, Republica Cehă folosește o cotă unică de 12%, iar Finlanda a redus cota de la 14% la 13,5%. Belgia a majorat TVA-ul pentru cazare și mâncarea la pachet de la 6% la 12% în martie 2026. Tendința europeană se îndreaptă spre reducerea cotelor, în timp ce Germania a reintrodus cota redusă de 7% pentru mâncarea servită în restaurante.