Pierd băncile 30% din bani? Datele BNR și ASF clarifică situația

Datele confirmă „vânzarea agresivă” a investitorilor străini?

Mitul despre pierderile masive din sistemul bancar: ce spun datele oficiale

O afirmație virală pe rețelele sociale susține că o treime din depozitele și pensiile românilor ar fi expuse unor pierderi de 10% până la 40%, în urma scăderii valorii datorii publice. Verificarea datelor oficiale arată că, deși prețurile titlurilor de stat au coborât pe bursă, impactul asupra depozitelor și a fondurilor de pensii este mult mai limitat decât se pretinde în postarea care a stârnit îngrijorare.

Pentru a înțelege de ce prețurile titlurilor de stat scad când dobânzile cresc, trebuie să ne amintim că un astfel de instrument este, în esență, un împrumut cu dobândă fixă. Dacă pe piață dobânzile noi sunt mai mari decât cele din vechile emisiuni, investitorii refuză să plătească prețul nominal pentru titlurile cu randament mic. Din 2021 încoace, tendința globală a fost una de creștere a ratelor de referință. În Europa, randamentul obligațiunilor germane cu scadență la zece ani a trecut de la valori negative la peste 3%.

România suferă suplimentar din cauza riscului țării: deficit bugetar printre cele mai mari din Uniunea Europeană și un rating pe treapta cea mai joasă a categoriei de investiții, cu perspectivă negativă la toate cele trei mari agenții de rating.

În contextul acesta, titlurile vândute în 2021 cu scadență pe 20 de ani și dobândă sub 3% au înregistrat scăderi de preț de 34-37%. Un astfel de titlu, cu scadență în 2041 și valoare nominală de 1.000 de euro, se tranzacționează acum pe bursă la circa 631 de euro. Cine vinde acum acest instrument pierde diferența față de valoarea deplină, în timp ce cine îl păstrează până la scadență primește suma integrală plus dobânda anuală.

Atâta timp cât titlul nu se vinde, pierderea rămâne doar contabilă, cu condiția ca statul să onoreze obligațiile la scadență, așa cum a făcut până acum.

Referitor la afirmația despre „vânzarea agresivă” din partea investitorilor străini, datele nu o confirmă. Pe piața organizată, aceste titluri se tranzacționează rar, iar marile instituții fac schimburile în afara bursei. Ce se observă este o retragere treptată din titlurile denominate în lei: ponderea investitorilor străini a scăzut de la 20,8% în ianuarie la circa 17% în toamnă, conform Ministerului Finanțelor.

Totuși, în octombrie, după reconfirmarea ratingului de către S&P și acordul politic pentru noul Guvern, prețurile obligațiunilor în euro au înregistrat o creștere.

În ceea ce privește depozitele bancare, este adevărat că băncile românești dețin o expunere mare pe datoria publică. Potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR, în martie 2026, băncile dețineau 230,7 miliarde de lei în titluri de stat, adică 22,9% din totalul activelor.

Această expunere este cea mai mare din Uniunea Europeană. Totuși, un depozit nu este o fracțiune dintr-un titlu de stat, ci o datorie a băncii față de client, în suma depusă plus dobânda. Dacă portofoliul de titluri scade în valoare, afectează capitalul băncii, nu soldul contului tău.

Reziliența sectorului bancar se vede în indicatorii de capitalizare. Rata fondurilor proprii era de 23,7% în martie 2026, iar activele lichide depășeau de aproape două ori și jumătate nivelul minim cerut de reglementări. BNR a efectuat și o simulare privind o creștere a dobânzilor cu un punct procentual: în acest scenariu, rata de capital ar scădea cu circa 1,6 puncte procentuale (bazat pe datele din septembrie 2025), rămânând totuși mult peste minimul cerut.

În plus, depozitele beneficiază de garanția Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare până la echivalentul a 100.000 de euro pe persoană, la fiecare instituție.

Pentru anumite categorii de sume, precum banii din vânzarea unei locuințe sau anumite despăgubiri, se aplică o garanție suplimentară de încă 100.000 de euro, valabilă timp de 12 luni.

Privind aspectul contabil al pierderilor ascunse, postarea are parțial dreptate. Potrivit BNR, aproximativ 53% din titlurile de stat deținute de bănci erau evaluate la prețul pieței în septembrie 2025, ceea ce înseamnă că orice scădere se reflectă direct în capitalul instituției.

În 2022, când ratelor au crescut brusc, pierderi de 5,4 miliarde de lei au fost înregistrate direct în capital. Restul portofoliului, adică cam 47%, este păstrat până la scadență și înregistrat la prețul de achiziție. Aici pot exista pierderi pe hârtie care nu apar în bilanțuri, iar BNR nu publică o cifră exactă pentru acestea.

Totuși, 77% din titlurile băncilor sunt denominate în lei, nu în valute străine care au suferit cele mai mari scăderi.

Pentru pensiile private din Pilonul II, cifra din postare este corectă în ceea ce privește structura activelor.

Reguli stricte pentru retragerea din fondul de pensii!

La 31 iulie 2026, fondurile din acest pilon dețineau titluri de stat în valoare de 152 de miliarde de lei, adică 61,6% din active, conform datelor ASF.

Totuși, pierderile nu pot fi ascunse, deoarece aceste fonduri evaluează zilnic portofoliul la prețul pieței. Valoarea unității de fond afișată în extrasul tău reflectă deja cotațiile bursiere, astfel încât, când titlurile scad, valoarea contului scade temporar.

Din totalul titlurilor de stat deținute de fonduri, 87,9% erau în lei la finalul lunii martie 2026, iar doar circa 12% erau în euro sau dolari.

Regulile de retragere a fondului de pensie sunt stricte: banii din Pilonul II nu se pot retrage înainte de atingerea vârstei de pensionare, cu excepția cazurilor de invaliditate sau deces. La pensionare, participantul primește valoarea fondului la momentul respectiv.

Noua lege privind plățile pensiilor private, promulgată în ianuarie 2026 și aplicabilă de la începutul anului 2027, permite o plată unică de cel mult 30% din valoare, cu restul distribuit în rate lunare pe parcursul a opt ani.

În ceea ce privește titlurile Fidelis și Tezaur, situația este diferită. Titlurile Fidelis se pot vinde pe Bursa de Valori București înainte de scadență, iar prețul lor fluctuează ca la orice alt instrument de datorie publică. Vânzarea sub valoarea nominală implică o pierdere a diferenței. Titlurile Tezaur, în schimb, nu se tranzacționează pe bursă, deci nu au un preț de piață care să scadă.

În cazul răscumpărării înainte de scadență, pierderea se manifestă prin reducerea dobânzilor deja încasate din suma primită înapoi, ceea ce înseamnă că se recuperează doar capitalul inițial.

Condițiile specifice sunt detaliate în prospectul fiecărei emisiuni.

Finalmente, postarea afirmă că statul retine „aproximativ 70%” din veniturile cetățenilor, cu o perspectivă de 100% în viitor.

La salariul mediu brut din august 2026, stabilit la 9.497 de lei conform INS, costul total pentru angajator este de circa 9.714 lei, în timp ce angajatul primește net circa 5.560 de lei, fără alte deduceri.

Contribuțiile și impozitul pe salariu reprezintă 42,8% din costul total al muncii, un nivel peste media Uniunii Europene de 39,5% și pe locul 4 în UE în 2025, conform indicatorului Eurostat pentru salariații cu venituri mai mici.

Din cauza cotei unice, acest procent rămâne practic constant și la salariul mediu. Când includem TVA, accize și impozite locale plătite din salariul net, sarcina totală ajunge la circa 50-55% din costul angajatorului, conform estimărilor money. ro.

Din cealaltă parte, la nivel macroeconomic, România strânge printre cele mai mici cote fiscale din UE raportat la PIB: circa 29% în 2024, față de o medie europeană de peste 40%, conform datelor Eurostat.

Riscul real subliniat de postare este cel al creșterii costului datorii publice. Agenția S&P a reconfirmat ratingul pe 2 octombrie, dar a emis o avertizare: fără un buget credibil pentru perioada 2027-2028, ratingul ar putea fi revizuit la începutul anului viitor.

Un stat care plătește dobânzi tot mai mari are resurse mai reduse pentru alte cheltuieli, un efect care se poate manifesta prin creșterea taxelor sau a inflației.

Totuși, riscul ca depozitele sau pensiile private să înregistreze pierderi de 10-40%, așa cum susține postarea virală, nu se confirmă prin datele oficiale.

Surse ale informațiilor: Banca Națională a României (Raportul asupra stabilității financiare, edițiile din iunie 2026 și decembrie 2025), Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Finanțelor, Eurostat, Institutul Național de Statistică, Borsa Italiana (cotațiile din 26 octombrie 2026), S&P Global Ratings, Moody's, Fitch, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Legea 311/2015 și Legea 411/2004. Fotografie: Jakub Zerdzicki / Pexels. Acest articol are caracter informativ și nu constituie o recomandare de investiții.