Peste 60% dintre seniorii bancarizați au fost vizați de fraude online

Analiza detaliată a datelor relevă o tendință clară legată de izolare și percepția riscului în funcție

Fraudele cibernetice au devenit o amenințare majoră pentru categoriile de vârstă avansate din România, un fenomen surprins recent într-o cercetare națională unică în felul ei. Conform datelor furnizate de EXACT Business Solutions, în parteneriat cu ING Bank România și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă (IRIA), mai mult de jumătate dintre românii care au conturi bancare și depășesc vârsta de 50 de ani au trăit cel puțin o dată experiența unei înșelătorii online. Această statistică alarmantă, care depășește pragul de 60%, evidențiază amploarea problemei într-un segment demografic considerat, de regulă, mai puțin expus riscurilor digitale.

Paradoxal, deși expunerea la aceste atacuri este atât de larg răspândită, capacitatea de reacție a victimilor pare limitată. Doar 36% dintre intervievați afirmă că efectuează o verificare a informațiilor primite înainte de a lua o decizie sau de a acționa într-o situație care le pare suspectă. Acest decalaj între cunoaștere și comportament sugerează că simpla familiaritate cu conceptele de securitate nu garantează o protecție eficientă. Întruchipând această necesitate de acțiune concretă, IRIA împreună cu ING Bank România extind campania „Nesupuși Fraudelor”, având ca scop principal transformarea cunoștințelor teoretice în obiceiuri practice de apărare.

Investigația s-a desfășurat pe o bază statistică solidă, analizând Datele colectate indică o discrepanță interesantă: deși ratele de victimizare sunt mari, mulți seniori susțin că observă mai rar astfel de incidente în cercul lor apropiat. Percepția riscului este modelată în mod semnificativ de experiențele directe, dar și de cele relatate de rude, prieteni sau cunoscuți. Aceste interacțiuni sociale joacă un rol crucial în calibrarea modului în care indivizii identifică pericolele și Pentru a amplifica impactul mesajelor de prevenție, a fost lansată o nouă fază a campaniei, axată pe vizibilitate sporită prin canale outdoor și digitale. Obiectivul este de a aduce conținutul educațional cât mai aproape de publicul-țintă, înainte de începerea Lunii Europene a Securității Cibernetice din luna octombrie. Prezența vizuală a campaniei va fi asigurată în Capitală, pe traseele tramvaiului 41 și autobuzului 381, dar și în rețeaua de metrou, pe linia M1.

De asemenea, afișajul va fi instalat în zone cu flux pietonal ridicat, precum Piața Unirii și Piața Victoriei. Selecția acestor locații strategice, caracterizate prin traficitate intensă și utilizarea frecventă a mijloacelor de transport public de către seniori, vizează maximizarea expunerii mesajelor de alertă atât pentru vârstnici, cât și pentru familiile acestora.

Componenta digitală a inițiativei include o gamă variată de materiale educative, cum ar fi videoclipuri explicative, podcasturi și documente specializate pe prevenirea fraudelor și utilizarea sigură a serviciilor financiare. În această etapă, campania este susținută de personalități publice care se alătură demersului de conștientizare. Maria Dragomiroiu, Stela Enache și Octavian Ursulescu vor contribui la diseminarea principiilor de protecție, creând conținut digital adaptat specificului publicului senior.

Analiza detaliată a datelor relevă o tendință clară legată de izolare și percepția riscului în funcție de vârstă. Dacă generația cuprinsă între 50 și 59 de ani este cea mai activă pe plan digital, pe măsură ce vârsta crește, conectivitatea cu experiențele de fraudă ale celor din jur scade. Astfel, 59% dintre persoanele cu vârste între 60 și 70 de ani, precum și 70% dintre cei cu peste 70 de ani, declară că nimeni din cercul lor intim nu a fost victima unei fraude online, indiferent dacă ei înșiși au trecut prin astfel de situații. Segmentul celor peste 70 de ani prezintă, de asemenea, o vulnerabilitate socială accentuată, marcată de contacte mai puține cu familia și prietenii, acces redus la informații privind securitatea digitală și un nivel crescut al sentimentului de singurătate. Aproape trei din zece respondenți din acest grup recunosc că se simt singuri fie des, fie uneori.

În acest mediu, fraudele care exploatează manipulare emoțională și construiesc treptat o relație de încredere devin extrem de periculoase.

Alexandra Dobre, fondatoarea și președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, subliniază importanța adaptării educației digitale la realitățile actuale. Ea menționează că seniorii sunt din ce în ce mai integrați în ecosistemul digital, folosind diverse instrumente pentru gestionarea vieții de zi cu zi și a finanțelor. Prin urmare, procesul de instruire trebuie să țină pasul cu această evoluție. Scopul campaniei „Nesupuși Fraudelor” este de a oferi informații practice, formulate simplu, care să permită aplicarea imediată a cunoștințelor: verificarea autenticității unui link, identificarea apelurilor false, recunoașterea semnalelor de alarmă și acțiunile corecte de urmat în caz de tentativă de fraudă.

Alin Becheanu, responsabil cu monitorizarea și prevenirea fraudelor la ING Bank România

ING Bank România continuă să sprijine eforturile de informare prin programul „Nesupuși Fraudelor”, care include o serie de evenimente organizate în mai multe centre urbane din țară, ateliere de lucru dedicate prevenirii fraudelor și educației financiare, resurse online accesibile publicului larg. De la punerea în aplicare a programului, sute de seniori au luat parte la sesiuni educative în București, Brașov și Timișoara. Inițiativa se va extinde și la Constanța în luna octombrie. Complementar acestor evenimente publice, ING organizează lunar, de două ori, ateliere destinate exclusiv seniorilor, desfășurate la sediul ING Office Victoriei din București. Deși capacitatea standard a acestor sesiuni este de aproximativ 50 de participanți, cererea este adesea mai mare, înregistrându-se în anumite ocazii prezența a aproape 90 de persoane.

Discuțiile din cadrul acestor workshopuri nu se limitează la prevenirea fraudelor, ci abordează și teme precum utilizarea sigură a conturilor și cardurilor, efectuarea plăților online, utilizarea aplicațiilor bancare, strategii de economisire, opțiuni de investiții și impactul inflației asupra bugetului personal. Sesiunile explorează, într-un limbaj accesibil, cele mai frecvente tipuri de înșelătorii de pe piața actuală, incluzând fraudele de investiții, înșelătorile romantice, tentativele de phishing, apelurile telefonice frauduloase și conținutul generat prin inteligență artificială, învățând participanții să le identifice din timp.

Alin Becheanu, responsabil cu monitorizarea și prevenirea fraudelor la ING Bank România, atrage atenția asupra evoluției constante a metodelor folosite de hoți de identitate. Aceștia combină tot mai des tehnologia avansată cu psihologia manipulării emoționale. Se observă o creștere a atacurilor care se bazează pe crearea unui sentiment de urgență, pe exploatarea încrederii sau pe situarea victimei într-un context care o determină să reacționeze impulsiv, fără a verifica datele. Prin urmare, actul de verificare rămâne esențial. Prin intermediul campaniei, se urmărește furnizarea de exemple concrete și sfaturi practice, capabile să ajute seniorii să recunoască semnalele de pericol, să ia decizii bine informate și să folosească serviciile digitale cu mai multă încredere și siguranță.

Datele studiului arată că verificarea prealabilă a informațiilor este una dintre cele mai eficiente bariere de protecție. Totuși, doar 36% dintre respondenți confirmă că își verifică sursele înainte de a acționa într-o situație suspectă. În etapa post-incident, 69% dintre victimele fraudelor au contactat Poliția sau alte autorități competente, iar 47% au blocat numărul sau canalul de comunicare prin care au fost contactate. Campania „Nesupuși Fraudelor” își propune tocmai să schimbe acest comportament pasiv, încurajând verificarea surselor, evitarea click-urilor pe linkuri nesigure, protejarea parolelor și datelor de autentificare, precum și reacția promptă la suspiciuni.

Adriana Muscalu, consultant senior de cercetare și afaceri la Exact Business Solutions, punctează faptul că, deși rapoartele oficiale ale instituțiilor statale indică o creștere îngrijorătoare a fraudelor cibernetice și telefonice printre seniori, aceste statistici oferă o imagine incompletă. Studiul național cantitativ realizat pentru IRIA și ING aduce, pentru prima dată, perspectiva consumatorului final, explorând dincolo de plângerile formale. Analiza acoperă populația generală de seniori bancarizați, cu vârste între 50 și 85 de ani, scoțând la iveală aspecte neacoperite de raportările oficiale. Printre acestea se numără vulnerabilitatea surprinzătoare a segmentului 50-60 de ani, cel mai digitalizat, dar și cel mai expus, rata scăzută de raportare a incidentelor, de aproximativ 30%, și contradicția dintre teama teoretică față de fraude și pasivitatea din momentul efectiv al atacului.

Cercetarea constată că, deși 66% dintre seniori cunosc concepte precum spoofing-ul, reacțiile lor practice sunt adesea pasive, iar renunțarea la raportare este motivată de bariere birocratice și lipsa unui ghidaj clar. Deoarece măsurările au demonstrat că informarea pasivă nu este suficientă, acest studiu reprezintă doar primul pas într-o inițiativă amplă de educare publică și suport practic, destinată să ofere seniorilor o siguranță reală în mediul digital.

Rolul tehnologiei este fundamental nu doar în prevenirea, ci și în facilitarea reacției rapide la incidente. ING dezvoltă continuu funcționalitățile din aplicația Home’Bank, având ca scop oferirea clienților a unui control mai mare și a instrumentelor simple de gestionare a riscurilor. Un exemplu recent este ING SAFEbutton, o funcție care permite utilizatorilor care suspectează o fraudă să blocheze rapid accesul la cont, direct din aplicație. Această caracteristică face parte din ecosistemul ING SAFE, alături de alte unelte integrate, precum ING SAFEcall, serviciul de geolocalizare, managementul permisiunilor pentru diverse operațiuni, alerte inteligente pentru tranzacții suspecte și inițiative specifice de prevenție, cum ar fi „Închide apelul fraudei”. La toate acestea se adaugă eforturile consolidate prin colaborarea cu alți actori din ecosistemul financiar.