Nuclearelectrica va împrumuta 800 de milioane de euro pentru unitatea
Ce este prețul FLOOR, adică nivelul minim de vânzare?
Autoritățile române au decis să renunțe la o finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, optând în schimb pentru o strategie de creditare bancară ampliată.
În contextul acestui schimbament de direcție, Nuclearelectrica va contracta un împrumut de 800 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a acoperi costurile asociate retehnologizării primei unitate de la centrala nucleară din Cernavodă.
Această decizie vine în urma unor negocieri complexe cu Comisia Europeană, proces în care Bucureștiul a abandonat ideea de a primi un grant de 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare.
În loc de această sumă, statul român a ales să extindă volumele de credit și să crească aportul din capitalul propriu al companiei, o mișcare care va avea un impact direct și semnificativ asupra nivelului de îndatorare al SNN.
Detaliile financiare ale acestei operațiuni sunt elaborate în documentele interne ale companiei și ale Guvernului. Conform informațiilor disponibile, structura finanțării provizorii a BEI se bazează pe două contracte distincte, fiecare având o valoare nominală de 400 de milioane de euro. Semnarea acestora este estimată a avea loc în 2026 și la începutul anului 2027. Pentru a pregăvi terenul pentru aceste tranzacții majore, SNN a demarat recent o procedură de licitare pentru serviciile de consultanță necesare, valoarea totală a achiziției fiind calculată la 838.224 lei, plus TVA.
Scadența limită pentru atribuirea acestui contract de asistență este fixată la finalul lunii februarie a anului următor.
Motivația revizuirii indicatorilor tehnico-economici, inițial aprobați, este explicată în documentația de atribuire prin apariția unor factori noi, de natură tehnică, economică și de management al riscurilor. Acești factori au apărut după finalizarea etapei de proiectare conceptuală, generând un impact asupra definiției scopului (scope), asupra bugetului global și, implicit, asupra surselor de finanțare ale proiectului.
Studiul de fezabilitate original datează din 2022, iar o actualizare a fost efectuată în 2024. Modificările introduse au fost validate de acționari în luna ianuarie a anului 2025. La acea dată, Ministerul Energiei deținea 82,5% din capitalul social al companiei, exercitând un control ferm asupra deciziilor strategice.
Costurile totale ale proiectului, incluzând toate formele de finanțare, erau estimate atunci la peste 3,79 miliarde de euro.
Un aspect crucial al strategiei comerciale adoptate de Nuclearelectrica vizează modalitatea de comercializare a energiei electrice generate în viitor. Acționarii au aprobat, prin votul decisiv al autorității tutelare, o strategie de ofertare și tranzacționare pentru intervalul 2027-2046.
Aceasta include două componente principale: propunerea de a încheia un contract de vânzare pe termen lung, cu o durată de 20 de ani, care urmează a fi negociat cu câștigătorii unei licitații dedicate, respectând criteriile de eligibilitate stabilite de SNN, și propunerea de ofertare a contractelor de achiziție.
Obiectul principal al acestui pachet de oferte este vânzarea, prin acorduri PPA (Power Purchase Agreement), a unei capacități de 400 MW echivalent bandă, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2027 și 31 decembrie 2046.
Procesul licitar pentru această tranșă de energie este structurat pe trei etape distincte. Prima etapă constă în negocierea clauzelor contractuale, limitată strict la partenerii care îndeplinesc criteriile prudențiale de calificare și eligibilitate, având o durată estimată de 30 de zile.
A doua etapă este o sesiune de licitație electronică, care se preconizează a se desfășura într-o singură zi. Etapa a treia implică obținerea aprobărilor corporative finale, inclusiv acordul finanțatorilor implicați în proiectul de retehnologizare a Unității 1 (RTH U1).
Aceste aprobări trebuie obținute atât de SNN, în calitate de vânzător, cât și de eventualii cumpărători pe termen lung ai energiei electrice, cu o durată estimată de 40 de zile.
În cazul în care nu se reușește contractarea integrală a cantității propuse, SNN își rezervă dreptul de a decide fie reluarea procesului de contractare, fie anularea acestuia. Volumul total supus licitației este de 400 MW, cu livrare în bandă, divizat în fracții specifice: trei loturi de câte 100 MW și două loturi de câte 50 MW.
Care este obiectul principal al acestui pachet de oferte?
Valoarea acestor contracte este strâns legată de dimensiunea lucrărilor de retehnologizare.
Pentru cantitatea minimă contractuală anuală, fără a se lua în calcul inflația suplimentară, valoarea minimă a contractelor pentru o perioadă de 20 de ani se situează la aproximativ 5,6 miliarde de euro.
Totuși, cantitatea totală livrată poate suferi variații de la un an la altul, din cauza a două opțiuni de nelivrare acordate vânzătorului.
Aceste opțiuni sunt menite să securizeze riscurile de piață în perioadele de oprire planificate (45 de zile pe an) și neplanificate (10 zile pe an), specifice tehnologiei reactoarelor CANDU.
Documentele menționează faptul că prețul FLOOR, adică nivelul minim de vânzare pentru fiecare licitație, va fi stabilit în urma sesiunii electronice organizate pe platforma de tranzacționare. Ce tranzacții a propus SNN? SNN a propus ca aceste tranzacții să aibă loc pe Bursa Română de Mărfuri. Alegerea acestui forum este motivată de avantajele tarifare: bursa percepe un comision de doar 0,01 lei/MWh, aplicat exclusiv cumpărătorului. În contrast, la OPCOM, tariful este de 0,05 lei/MWh și se impune ambelor părți contractante.
Contextul larg al acestor decizii financiare este marcat de renunțarea României la fondurile UE nerambursabile de 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, destinate inițial finanțării proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă. Necesarul financiar va fi acoperit acum prin majorarea împrumuturilor bancare și prin creșterea contribuției din sursele proprii ale SNN. Profit. ro a raportat anterior despre această intenție a României și despre negocierile intense cu Comisia Europeană pe această temă.
Un memorandum aprobat de Guvern, prin care SNN a primit acordul de a distribui dividende reprezentând doar 50% din profitul curent, detaliază situația: „(.) în luna mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (Directoratul General Concurență) de renunțarea la măsura de ajutor de stat – grant din Fondul de Modernizare (600 milioane euro), această sursă fiind înlocuită cu extinderea sumelor împrumutate (.) și a contribuției SNN din surse proprii, crescând semnificativ gradul de îndatorare al SNN”. Același document precizează că Banca Europeană de Investiții (BEI) va acorda Nuclearelectrica împrumutul de 800 de milioane de euro.
„BEI a finalizat la începutul lunii mai 2026 analiza financiară și de risc a proiectului RTH-U1 (retehnologizarea reactorului 1 – n. r.), urmând ca, în luna iulie 2026, să aprobe contractul de împrumut”, se specifică în citatul din document.
Memoriul guvernamental subliniază că valoarea totală a proiectului de retehnologizare atinge peste 20,8 miliarde de lei. Din această sumă, până la sfârșitul anului 2025 inclusiv, s-au cheltuit aproximativ 3,02 miliarde de lei, iar necesarul pentru anul 2026 este estimat la 2,84 miliarde de lei.
O consecință majoră a opririi Unității 1 pe durata lucrărilor, programate pentru intervalul 2027-2030, este scăderea producției de energie electrică cu 50%.
Această reducere duce la o scădere proporțională a veniturilor companiei, în timp ce cheltuielile nu pot fi reduse la aceeași rată de 50%, deoarece o parte semnificativă din costuri sunt fixe și se vor menține în perioada de oprire.
Astfel, performanța financiară, care constituie sursa principală de finanțare pentru proiectele în curs, va suferi o diminuare substantială pe durata opririi Unității 1 pentru retehnologizare.
Lucrările fizice la proiect se desfășoară intens, având deja loc prima turnare continuă de beton.
În paralel, în luna aprilie, Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua conformitatea sprijinului public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a centralei cu normele UE privind ajutoarele de stat.
La momentul respectiv, România propunea sprijinirea proiectului prin patru măsuri distincte: un grant de 600 de milioane de euro; garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) cu o durată de 30 de ani, conceput pentru a asigura venituri stabile centralei; și un mecanism de protecție împotriva modificărilor de reglementare care ar putea apărea în timpul construcției și exploatării.