Noile reguli ANAF pentru TVA: firmele blocate de indicatorii nebuni?
Cum au ajuns firmele în labirintul TVA-ului?
Ordinul Președintelui ANAF nr. 1123 din 21 septembrie 2026 a schimbat sistemul de rambursare a TVA cu opțiune. O schimbare care a stârnut îngrijorare printre firmele care operează corect și respectă toate normele legale.
Potrivit unui referat al Camerei Consultanților Fiscali trimis atât la Ministerul Finanțelor, cât și la ANAF, noile reguli au blocat activitatea unor întreprinderi nevinovate și au transformat procesul de decontare într-o adevărată cursă de obstacole pentru contribuabilii loiali.
Unul dintre principalii factori de risc se bazează pe faptul că dacă un asociat, administrator sau acționar al unei societăți este prezent într-o bază de date secretă menită să identifice riscurile de rambursare neloială a TVA, atunci întreprinderea respectivă devine suspectă. Problema? Acest registru nu este accesibil publicului larg, ceea ce face imposibil pentru o firmă să-și verifice proprii parteneri comerciali. Mai mult, nu există vreun procentual minim stabilit pentru a determina dacă o persoană are vreun impact asupra deciziilor companiei.
Astfel, chiar și un asociat cu o cotă de 1-15% poate fi considerat o amenințare, fără ca acesta să poată controla sau influența deciziile luate în cadrul Adunării Generale a Acționarilor.
Alt punct contencios ține de modificarea criteriilor legate de evoluția cererilor de rambursare. Dacă o firmă depune o solicitare semnificativ mai mare decât cele anterioare, aceasta este automat supusă unei verificări speciale. De exemplu, o achiziție de echipamente în valoare de doi milioane de lei, la o cotă TVA de 21%, poate duce la o creștere abruptă a valorii deducibile, ceea ce poate fi interpretat ca un semn de alarmă.
Când devine o achiziție un semn de creștere a cererilor?
Totuși, mecanismul de calcul nu specifică nici un punct de referință clar, fără a face distincția între un istoric normal și o solicitare unață. În plus, prima cerere depusă este considerată automat o „creștere”, ceea ce transformă orice companie nouă într-un potențial risc.
Un al treilea aspect critic este că o firmă poate fi sancționată pe baza acțiunilor sau neregulilor unui furnizor terț, pe care nici măcar nu le poate verifica. Într-adevăr, contribuabilii de încredere nu au acces la informații despre dacă furnizorii lor au depus toate documentele fiscale necesare (D300, D394, D390, D406) sau dacă aceștia au restanțe sau alte neconcordanțe înregistrate în sistemele interne ale statului.
Aceste date sunt protejate de secretul fiscal, iar evaluarea se face în momentul analizei, nu în cel al tranzacției.
Acest lucru înseamnă că dacă un furnizor a fost valid la momentul emiterii facturii, dar ulterior intră în starea de neconformitate, clienții săi pot suferi consecințe retroactive, nici măcar dacă aceștia au făcut due diliigență la momentul achiziției.
Firmele blocate nu mai investesc—cum afectează asta economia?
Acest tip de abordare a fost deja respins de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-un caz cunoscut sub denumirea de Paper Consult (C-101/16), iar autoritățile române au corectat această practică încă din anul 2017. Cu toate acestea, noua ordonanță pare să readucă în prim-plan mecanismul respins de instanță, potrivnr unui comunicat de presă al CCF.
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a subliniat că, deși intenția inițială este protejarea bugetului național împotriva evaziunii fiscale, aplicarea extinsă a acestor reguli asupra contribuabililor loiali are un efect contrar: reducerea veniturilor fiscale. Fără lichidități, întreprinderile amână investițiile, scăzând astfel cifra de afaceri și profitul. Ca urmare, statul primește mai puțin impozit pe profit, iar TVA-ul colectat din vânzări interne se diminuează. În plus, întârzierea plăților către furnizori creează o cascadă de probleme economice, afectând întreaga lanț de aprovizionare.
Doru Dudaș, fost vicepreședinte al ANAF și actual lider al Comitetului fiscal din cadrul CCF, a declarat că analiza Referatului de Fundamentare și Motivare a Ordinului nu conține nici o justificare clară pentru introducerea celor 24 de noi indicatori de risc (13 plus 11 suplimentare). Nu a fost prezentată vreună analiză statistică sau estimare a impactului acestor măsuri asupra economiei reale.
De asemenea, nu a fost oferită nicio descriere a stării actuale a sistemului, bazată pe date interne ale ANAF, care să explice problemele întâlnrite în procesul curent de rambursare.
În ciuda acestor critici, reprezentanții CCF cred că pot fi găsite soluții eficiente folosind instrumentele digitale deja disponibile, atât timp cât sunt aplicate corect: cu pragoane clare, țintind strict fapta proprie a contribuabilului, realizând analize individuale și oferind posibilitatea de contestare. Astfel, se poate construi un sistem care să separe cu siguranță frauda de activitatea legitimă.