Lichiditatea bancară a depășit 30 de miliarde de lei în august

Cum influențează acțiunile băncii centrale volumul lichidității disponibile?

Excedentul mediu zilnic de lichiditate din sistemul bancar, raportat la instituția centrală, a înregistrat o cifră de 30,7 miliarde de lei în luna august, marcând o evoluție pozitivă față de indicatorul de 29,4 miliarde de lei observat în luna iulie. Aceste valori reflectă volumul plasamentelor efectuate de bănci prin intermediul facilității de depozit oferite de Banca Națională a României.

Tendința ascendentă a apărut după o perioadă de retragere bruscă în luna iunie, când excedentul s-a redus cu 8,8 miliarde de lei, coborând de la nivelul anterior de 37,1 miliarde de lei.

Această scădere a fost determinată de intervențiile probabile ale băncii centrale pe piața valutară, menite să sprijine cursul leului.

La finalul lunii august, rezervele valutare ale țării au atins o valoare apropiată de 65 de miliarde de euro, înregistrând o majorare de aproximativ 1,6 miliarde de euro comparativ cu luna precedentă. Această creștere este atribuită intrării unui împrumut din cadrul mecanismului SAFE, alături de alte credite denominate în euro contractate pe piața internă.

Fluxurile de valută care intră în conturile Trezoreriei contribuie la creșterea lichidității interbancare denumite în leu, proces care se accelerează atunci când Guvernul efectuează schimburile la banca centrală.

Banii alocați de stat pentru achitarea salariilor personalului bugetar, a pensiilor și a altor obligații contractuale se revarsă, în final, în sectorul bancar.

Într-un context în care instituțiile financiare nu identifică alternative de investiție mai rentabile pe piață, fondurile sunt direcționate către BNR. Instituția centrală oferă o dobândă anuală de 5,5% pentru aceste depozite, valoare situată cu un punct procentual sub rata de referință de 6,5%.

Din cauza persistenței excesului de lichiditate pe parcursul ultimului an, rata facilității de depozit a devenit, de asemenea, un reper esențial pentru determinarea dobânzilor în piața interbancară.

Acțiunile băncii centrale influențează direct volumul lichidității disponibile. Aceasta se diminuează în momentele în care BNR intervine pentru a susține leul, deoarece vânzarea de valută retrage moneda națională din circulație. Pe de altă parte, lichiditatea crește atunci când BNR achiziționează valută pentru a evita aprecierea excesivă a leului, emițând în schimb monedă națională.

ROBOR 3 luni stagnează la 5,84% pentru a treia lună consecutiv!

După o mică creștere de 5 puncte de bază a ratei medii pentru tranzacțiile interbancare în luna iunie, care a ajuns la 5,6% anual, dobânda medie a cunoscut o ușoară scădere, stabilizându-se la 5,58% atât în iulie, cât și în august. Însă, la începutul lunii septembrie, rata medie a înregistrat o nouă creștere de 5 puncte de bază, ajungând la 5,63% pe an. Acest nivel reprezintă cel mai ridicat din august 2025, deși variațiile ulterioare nu au depășit pragul de 10 puncte de bază.

Indicatorul ROBOR la maturitatea de 3 luni a păstrat valoarea de 5,84% pentru a treia lună consecutiv.

Comparativ cu luna mai, s-a înregistrat o scădere de 1 punct de bază, iar față de perioada martie-aprilie, reducerea a fost de 3 puncte de bază.

Astfel, intervalul de fluctuație al ROBOR la 3 luni s-a restrâns considerabil în cursul acestui an.

Economiștii de la UniCredit Bank România subliniază faptul că volumul mare de lichidități din piață va menține, probabil, ratele ROBOR sub plafonul ratei cheie de 6,5% până la închiderea anului. Totuși, aceștia prevăd o posibilă intensificare a volatilității pe piața valutară, ca rezultat al reluirii discuțiilor privind constituirea unei noi echipe guvernamentale.

Analistii estimează că sistemul bancar va continua să funcționeze cu un surplus semnificativ de lichidități, deși nu se va mai atinge cotele de 42-45 de miliarde de lei înregistrate la începutul acestui an, nici măcar valorile de 50-60 de miliarde de lei din anul 2024.

Această proiecție se bazează pe dorința BNR de a nu alimenta presiunile de depreciere a leului, având în vedere cele două episoade anterioare în care moneda națională a pierdut teren, respectiv în mai 2025 și în aprilie-mai 2026.

În lipsa unor evenimente neașteptate care să tulbure piața și, implicit, nivelul lichidității, o mișcare mai pronunțată a dobânzilor interbancare este preconizată pentru anul viitor. Aceasta ar putea avea loc după ce scăderea anticipată a inflației va oferi BNR posibilitatea de a reduce dobânzile, având în vedere că rata cheie nu a mai fost diminuată de peste doi ani.

Mișcări mai substanțiale s-au manifestat pe piața obligațiunilor, unde randamentele titlurilor cu scadență de 10 ani au crescut cu aproape 20 de puncte de bază față de acum două săptămâni. Acestea au depășit pragul de 7% pe an, fenomen explicat prin efectul de contagion din piețele financiare internaționale.