Jumătate dintre români nu au bani pentru o lună de supravieduire

Poți supraviețui o lună fără venit?

O analiză recentă, comandată de Banca Comercială Română (BCR) și realizată de Cult Market Research, scoate în relief o vulnerabilitate critică a bugetelor familiale din România. Datele arată că aproximativ jumătate dintre cetățeni nu ar putea acoperi cheltuielile esențiale mai mult de o lună dacă și-ar pierde sursa principală de venit. Această constatare subliniază fragilitatea rezervei financiare a majorității populației, care nu are un tampon suficient de lichidități pentru a absorbi șocuri economice bruste.

Studiul a fost conceput în conformitate cu standardele internaționale, replicând metodologia Flash Eurobarometrului dedicat competențelor financiare.

Scopul a fost de a evalua cum ar performa românii dacă ar fi testați direct de Comisia Europeană. Rezultatul central indică faptul că obstacolul major nu vine din lipsa de interes, ci dintr-o percepție distorsionată a propriilor cunoștințe. Mulți cred că stăpânesc bine materia, deși realitatea este mai puțin favorabilă.

Performanța generală la testul aplicat, care cuprinde 12 întrebări, a fost de 7,53 puncte, echivalentul unei note de 6,28 din 10. Deși 40% dintre participanți și-au atribuit un nivel ridicat sau foarte ridicat al cunoștințelor economice, statisticile reale contrazic această autoevaluare. Doar un sfert din respondenți (1 din 5) a reușit să Testarea face parte din inițiativa „Naționala de EduFin”, lansată de BCR pentru a atrage atenția asupra faptului că România ocupă ultimul loc în clasamentul european privind alfabetizarea financiară.

Obiectivul strategic al programului este de a contribui la îmbunătățirea poziției țării la fiecare viitoare evaluare europeană.

Analiza detaliată a Prima întrebare, cea mai dificilă, viza relația dintre dobânzile de piață și prețul obligațiunilor.

A doua întrebare problematică a vizat efectul inflației asupra puterii de cumpărare a banilor păstrați acasă. Dacă prețurile cresc cu 2% anual, suma constantă va permite cumpărarea unei cantități mai mici de bunuri. Acest concept a fost înțeles de 47% dintre români, față de 65% din Uniunea Europeană.

În contrast cu aceste deficiențe teoretice, românii demonstrează o reziliență bună în aspectele practice de protecție a activelor. Nivelul de conștientizare a riscurilor este ridicat: 82% dintre intervievați știu cum să reacționeze corect în fața unei tentative de fraudă online, 85% înțeleg impactul aprecierii euro asupra prețurilor locale, iar 77% înțeleg mecanismul prin care inflația erodează valoarea economiilor.

Cheltuială disciplinată, dar economii aproape nule!

Nicoleta Deliu Pașol, responsabilă pentru Comunicare la BCR, explică că, deși cunosc noțiuni de bază și termeni precum inflația sau deficitul, mulți nu percep totalitatea consecințelor financiare ale deciziilor lor. Ea a subliniat că educația financiară în România a fost adesea informală, transmisă de părinți sau asimilată prin greșeli personale, nu prin curricula sistematică. Testul creat vizează familiarizarea publicului cu metodologia Eurobarometrului pentru a identifica clar ce aspecte necesită aprofundare.

Pe de altă parte, comportamentul financiar al românilor este marcat de o disciplină superioară față de media europeană.

Studiul Cult Market Research arată că 63% dintre români analizează cu atenție capacitatea lor de plată înainte de a efectua o achiziție, un procent semnificativ mai mare decât media UE de 51%.

Monitorizarea cheltuielilor este practica a 57% dintre ei, față de 49% în Europa. Mai mult, 47% își stabilesc obiective financiare pe termen lung, dublând practic procentul de 21% observat în Uniunea Europeană.

Totuși, datele din ultimul Eurobarometru relevă o discrepanță îngrijorătoare în ceea ce privește fondurile de urgență.

Un sfert dintre români (1 din 4) nu dispune de nicio economie pentru evenimente neprevăzute, în timp ce acest fenomen afectează doar un sfert din europeni (1 din 6).

La polul opus, 1 din 7 români deține o rezervă de lichidități care acoperă șase luni sau mai mult de cheltuieli, comparativ cu un european din trei.

Aceste cifre conturează un portret complex: o populație disciplinată în cheltuieli curente, dar cu rezerve insuficiente de securitate și cu lacune teoretice în înțelegerea instrumentelor financiare complexe.