ING Bank contestă în instanță amenda primită de la Consiliul Concurenței pentru manipularea ROBOR
Investigația Consiliului Concurenței a dus la o amendă uriașă
Instituțiile financiare din România au intrat pe drumul juridic pentru a-și apăra poziția în fața sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței, o autoritate care a acuzat băncile de manipulare a indicatorului ROBOR. ING Bank România a emis un comunicat în care respinge categoric concluziile autorității antitrust, considerându-le lipsite de temei. Reprezentanții băncii subliniază că activitatea lor a fost mereu în conformitate cu legislația și normele aplicabile, iar acum vor folosi toate căile legale pentru a anula decizia. Compania exprimă încrederea că instanțele de judecată vor examina cu obiectivitate toate aspectele cauzei și vor emite o hotărâre corectă. ING Bank intenționează să conteste sancțiunea în fața Curții de Apel București și, dacă va fi cazul, va merge până la ultimul grad de jurisdicție, inclusiv prin implicarea instanțelor europene.
Reacția nu se limitează doar la ING, ci include și alte mari bănci din sistem. CEC Bank susține că operațiunile sale pe piața monetară interbancară au fost întotdeauna stricte, transparente și în deplină concordanță cu cadrul legal, regulamentele BNR și standardele europene pentru instituțiile de credit. UniCredit reafirmă conformitatea sa cu toate cerințele legale și de reglementare, aliniindu-se riguros principiilor de funcționare ale pieței. Banca afirmă că transparența nu este o opțiune, ci o componentă funcțională a sistemului de fixing, conform reglementărilor BNR, și că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora obligațiile față de clienți.
Raiffeisen Bank România a declarat că decizia Consiliului Concurenței nu aduce elemente noi față de cele prezentate public în luna iunie 2026. Fără dovezi clare ale încălcării legii sau ale unei înțelegeri pentru stabilirea cotațiilor, banca respinge ferm sancțiunea. Raiffeisen explică faptul că ROBOR este stabilit printr-un mecanism strict reglementat, unde băncile operează pe baza unor reguli tehnice clare, supravegheate de BNR. Transparența este o componentă esențială, nu o alegere discreționară. Banca va solicita instanței anularea deciziei, având încrederea că legalitatea acțiunilor sale va fi confirmată.
BT (Banca Transilvania) își menține poziția că întreaga sa conduită a fost conformă cu cerințele legale care reglementează mecanismele de funcționare a pieței bancare. Banca anunță că va demara toate demersurile necesare pentru a-și apăra poziția în toate etapele procedurale, la maximul drepturilor acordate de lege.
Investigația Consiliului Concurenței a dus la o amendă uriașă, autoritatea considerând că băncile participante la panelul de stabilire a indicelui ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale, în special despre preț, ceea ce a denaturat cotațiile. O problemă majoră rămâne modul în care va funcționa piața interbancară în viitor, deoarece Concurența interpretează că mecanismele actuale nu sunt corecte. Regulamentele BNR obligă băncile să țină cotațiile publice în orice moment, inclusiv în perioada de 15 minute a fixing-ului ROBID-ROBOR, când Concurența consideră că se încalcă exigențele legale, băncile având posibilitatea de a se influența reciproc.
Surse din piața bancară indică faptul că, în urma motivării deciziei, fiecare bancă poate analiza continuarea participării la procesul de stabilire a ROBOR și menținerea calității de dealer primar pe piața titlurilor de stat. Există riscul ca unele bănci să se retragă din mecanismele de piață care presupun furnizarea de cotații. Băncile au 30 de zile de la primirea motivării pentru a o studia și a o contesta în instanță, procese care se vor derula la Curtea de Apel București și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, durând probabil câțiva ani. Tot 30 de zile au la dispoziție pentru plata amenzilor, altfel riscă executarea silită. Amenzile sunt venituri la bugetul de stat. Băncile pot cere suspendarea executării deciziei, fiind scutite de plată până la finalizarea procesului de fond, dar trebuie să depună o cauțiune de 0,1% din valoarea amenzii.
În contextul lansării ING Invest în România, banca a reafirmat angajamentul său de transparență și conformitate
Amenzile totale sunt substanțiale comparativ cu rezultatele băncilor, care cumulau profituri nete de circa 7,3 miliarde de lei la jumătatea anului. Chiar dacă obțin suspendarea plății, băncile vor trebui să facă provizioane, afectând rezultatele financiare. Valoarea sancțiunilor reprezintă între 5 și 7% din veniturile brute, în funcție de bancă, inițial Concurența discutând amenzile maxime permise de lege de 10%. Instanțele pot reduce cuantumul amenzilor, chiar dacă rețin culpa băncilor. Mai există și perspectiva unor litigii din partea clienților prejudiciați de vicierea ROBOR. Lucrurile sunt complicate, rămânând de văzut dacă CC va putea proba o deviere a ratelor interbancare de la un nivel presupus normal. Bogdan Chirițoiu, președintele instituției, a declarat că influența băncilor a fost la nivelul „fracțiunilor de procent”.
Atât băncile comerciale, cât și Banca Națională a României au susținut că majorarea ROBOR de după toamna lui 2021 s-a datorat creșterii inflației și ratelor de dobândă ale băncii centrale, într-o situație similară celei de la nivel internațional. PSD încearcă să treacă de Parlament un proiect de lege prin care consumatorii ar urma să fie compensați automat de bănci, deși există în vigoare prevederi care reglementează acest aspect. Concurența sprijină inițiativa parlamentarilor PSD, dar a susținut că aceasta trebuie clarificată.
În contextul lansării ING Invest în România, banca a reafirmat angajamentul său de transparență și conformitate. Comunicatele băncilor includ și referiri la alte evenimente recente din industrie, cum ar fi creșterea explozivă a producătorului croissantelor Elmas la prima raportare după listarea obligațiunilor, sau lansarea celui mai mare proiect rezidențial din România de către Jacob Luxenburg, prin Danya Cebus, în Pipera. De asemenea, s-a menționat salvarea unei căi ferate părăsite de decenii de la fier vechi, și introducerea de către BCR a achiziției de vouchere cadou digitale direct în George. Aceste evenimente subliniază dinamismul pieței românești, în timp ce disputa privind ROBOR rămâne centrală.
Detaliile procedurale sunt cruciale: băncile au termen de 30 de zile pentru a contesta sancțiunea în instanță, ceea ce au anunțat deja că vor face. Procesele se vor derula în faza de fond la Curtea de Apel București și în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Plata amenzilor se face în aceeași perioadă de 30 de zile de la comunicarea deciziei, altfel se aplică executarea silită. Opțiunea de suspendare a executării implică depunerea unei cauțiuni de 0,1% din valoarea amenzii. Această speță se judecă mai rapid decât plângerile contravenționale.
Impactul financiar este semnificativ: amenzile reprezintă 5-7% din veniturile brute ale băncilor, inițial Concurența discutând 10%. Provizioanele necesare vor afecta rezultatele financiare, chiar dacă plata este suspendată. Litigiile cu clienții adaugă un alt strat de complexitate, depinzând de capacitatea Concurenței de a proba devierea ratelor interbancare. Declarația lui Bogdan Chirițoiu despre „fracțiuni de procent” sugerează o impact relativ mic al manipulării, dar suficient pentru a justifica sancțiunile în ochii autorității.
Susținerea că majorarea ROBOR a fost determinată de inflație și ratele BNR este consistentă cu trendul internațional. Inițiativa PSD de compensare automată a consumatorilor este sprijinită de Concurență, dar necesită clarificări legislative. Toate aceste elemente formează tabloul complex al disputei dintre bănci și autoritatea antitrust, cu implicații majore pentru stabilitatea pieței financiare românești și pentru drepturile clienților.