Inflația urcă până la finalul anului, ținta abia în 2028
Cât a urcat inflația în ultimele luni?
BNR a aprobat joi o nouă ediție a Raportului asupra inflației. Mesajul e clar: presiunea asupra prețurilor rămâne ridicată până la finalul anului 2026.
Cauzele? Combustibiluri mai scumpe, energie mai scumpă și un leu mai slab față de euro.
Datele din octombrie arată o creștere continuă a prețurilor.
Rata anuală a ajuns la 6,94%, urcând de la 6,61% în septembrie și 6,17% în august. Motorul acestei creșteri: carburanți și alimente mai scumpe.
Ce se ascunde în spatele cifrelor?
În trimestrul al treilea, inflația scăzuse semnificativ de la 10,42% din iunie. Explicația: dispariția efectelor statistice legate de plafonarea energiei și majorările de taxe din vara precedentă.
Componenta de bază (CORE2 ajustat) s-a stabilizat la 6,2% în septembrie, o scădere de 2,1 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului anterior. Efectele de bază ale impozitelor indirecte, prețuri mai mici la anumite produse agricole și o cerere de consum mai moderată au jucat un rol decisiv.
Totuși, aceste tendințe au fost parțial anulate de scumpirea combustibililor și energiei, de cursul leu/euro și de creșterea tarifelor de telecomunicații și a polițelor RCA.
Proiecțiile BNR indică o creștere ușoară a inflației în ultimele luni ale anului 2026, urmată de o traiectorie descendentă. Scăderea va fi facilitată de efectele de bază dezinflaționiste, rezultate din șocul energetic și seceta din 2026.
Când se atinge ținta de inflație?
Se așteaptă ca deficitul de cerere agregată să se adâncească în a doua jumătate a anului 2026, ca urmare a măsurilor de corecție bugetară și a crizei energetice. Chiar și în acest scenariu, BNR estimează că inflația va intra în intervalul țintei abia în primul trimestru din 2028.
Raportul identifică mai multe surse de incertitudine. Printre cele mai importante: evoluția prețului energiei electrice și a petrolului, care afectează costurile altor materii prime și prețurile pe piețele internaționale.
Un alt factor de risc: continuarea procesului de consolidare bugetară după 2026, în contextul angajamentelor asumate prin planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și prin procedura de deficit excesiv.
fondurile europene? Conflictul din Orientul Mijlociu e o altă sursă majoră de incertitudine.
Ce riscuri amenință stabilitatea prețurilor?
BNR avertizează că acest conflict, împreună cu criza energetică, poate eroda puterea de cumpărare a consumatorilor, afecta încrederea publicului, reduce activitatea și profiturile întreprinderilor și influența evoluția economiilor europene și mondiale.
Percepția de risc asociată regiunii poate crește costurile de finanțare pentru țară.
În fața acestor provocări, BNR subliniază importanța absorbției și utilizării eficiente a fondurilor europene. Aceste resurse sunt esențiale pentru a atenua impactul negativ al consolidării bugetare și al conflictului din Orientul Mijlociu.
Fondurile europene joacă un rol crucial nu doar în susținerea economiei, ci și în implementarea reformelor structurale necesare, în special în cadrul tranziției energetice.
Ce spun datele oficiale din octombrie?
Datele oficiale privind inflația din octombrie confirmă că presiunea prețurilor persistă.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), standardul utilizat pentru comparabilitate în Uniunea Europeană, a înregistrat o rată anuală de 7%.
În paralel, rata medie anuală a scăzut la 9% în octombrie, față de 9,8% în iunie, iar valoarea calculată pe baza IAPC a coborât de la 8,6% la 8,3%.
Aceste cifre reflectă o dinamică complexă, în care șocurile externe și măsurile interne de politică fiscală se intersectează, determinând o traiectorie a inflației care nu se aliniază cu ținta băncii centrale decât pe termen lung.