Inflația UE a crescut, în România scădere semnificativă

Ce indică prețurile de consum (IAPC)?

Banca Națională a României a ajustat în sus prognoza sa pentru nivelul inflației la finalul anului curent, urcând estimarea de la 5,5% la 6,1%.

Guvernatorul instituției, Mugur Isărescu, a prezentat aceste date în luna august, subliniind că instituția anticipează o normalizare ulterioară, cu o rată a inflației de 3,4% la sfârșitul anului 2027, comparativ cu vechile estimări de 2,9%.

Această revizuire vine pe fondul unor presiuni economice complexe, generate de efectele războiului din Golful Persic, seceta severă care a lovit sectorul agricol și, nu în ultimul rând, impactul major al creșterii tarifelor la locuințele administrate de stat.

Analiza detaliată a datelor statistice relevă o dinamică complexă a prețurilor în România. Deși s-a înregistrat o scădere generală a inflației în ultimele luni, anumite categorii de bunuri și servicii au continuat să presioneze bugetele familiilor. În august 2026, rata anuală a inflației a coborât la 6,17%, în scădere față de nivelul de 8,16% înregistrat în luna iulie. Această reducere se datorează, parțial, unei stabilizări a anumitor componente, dar structura creșterilor rămâne distinctă: serviciile au acumulat o majorare de 11,28%, mărfurile nealimentare au crescut cu 6,36%, iar produsele alimentare au înregistrat o creștere moderată de 2,62%.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat un comunicat care detaliază indicatorii macroeconomici pentru această perioadă. Indicele prețurilor de consum a atins valoarea de 100,22% în august 2026, comparativ cu luna precedentă, iulie 2026. Dacă privim perspectiva de la începutul anului, rata inflației (comparând august 2026 cu decembrie 2025) s-a situat la 4,6%. Pe termen lung, rata anuală a inflației, calculată prin comparație cu august 2025, a fost de 6,2%.

De asemenea, rata medie a modificării prețurilor de consum, analizată pe o perioadă de 12 luni (septembrie 2025 – august 2026) în raport cu perioada anterioară de 12 luni (septembrie 2024 – august 2025), s-a cifrat la 9,5%.

Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), care permite comparații directe între statele membre ale Uniunii Europene, situația prezintă nuanțe ușor diferite. Indicele armonizat a fost de 100,26% în august 2026, față de iulie 2026. Rata anuală a inflației, calculată exclusiv pe baza IAPC, a atins 6,3% în august 2026, comparativ cu luna similară din anul anterior. Tot pe baza acestui indicator armonizat, rata medie a modificării prețurilor de consum pentru ultimele 12 luni față de precedentele 12 luni a fost de 8,6%.

La nivel european, România a ocupat poziția de lider detașat în clasamentul statelor cu cea mai mare inflație. Potrivt datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, în luna iulie, țara noastră înregistra o rată de 8,2%, depășind semnificativ media Uniunii Europene, care se situa la 3%.

Ulterior, în august, România a rămas printre primele țări din blocul comunitar, cu o rată de 6,3%, urmată de Lituania (5,6%) și Cipru (5,2%). La polul opus, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost consemnate în Suedia (0,3%), Estonia (1,3%) și Cehia (1,5%).

Tendința generală din Europa a fost una de creștere a presiunii inflaționiste. Comparativ cu luna iulie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în doar șase state membre, inclusiv România, a rămas stabilă într-o singură țară, în timp ce a crescut în 20 de state membre.

A dispărut efectul creșterii TVA?

În zona euro, inflația anuală a urcat de la 2,9% în iulie la 3,2% în august.

Principalele surse de creștere în zona monedei unice au fost serviciile, care au adus o contribuție de 1,43 puncte procentuale, și prețurile la energie, cu o contribuție de 1,29 puncte procentuale.

Contextul local românesc este marcat de dispariția efectului de bază al creșterii Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), implementată în august 2025. Luna august 2026 reprezintă prima perioadă în care acest factor distorsionant nu mai influențează direct comparația an cu an, permițând o vizualizare mai clară a creșterilor reale de prețuri apărute după șocul inițial.

Analiza BiziDay indică faptul că alimentele au fost cele mai afectate de modificarea fiscală, dar ulterior, dinamica lor a fost mai blândă. Prețurile la alimente au crescut cu doar 1,7% de la începutul anului și cu 2,6% în ultimele 12 luni. În luna august, s-a înregistrat chiar o scădere lunară de 0,8% față de iulie, fenomen explicat prin supraoferta sezonieră de fructe și legume specifică verii.

În contrast, mărfurile nealimentare au continuat să se scumpească, cu o pondere importantă având carburanții. Benzina a înregistrat o creștere de 25%, iar motorina de 34% în ultimele 12 luni. Sectorul vestimentar nu a scăpat de presiune, hainele și încălțămintea urcând cu 4-5%. Cel mai grav impact l-au suferat serviciile, cu o creștere anuală de peste 11%.

Această tendință este strâns legată de actualizarea chiriilor la stat, care, conform INSSE, a generat o creștere medie de 40% a tuturor contractelor de închiriere în ultimul an.

De asemenea, tarifele pentru întreținere, apă și salubritate au crescut cu 14%, o evoluție care nu pare corelată direct cu modificările TVA din 2025.

Pentru a oferi o imagine completă a fluctuațiilor prețurilor, se evidențiază următoarele modificări anuale față de 1 septembrie 2025: pâinea a costat cu 5% mai mult, legumele s-au ieftinit cu 8,5%, carnea a crescut cu 4%, ouăle cu 11%, medicamentele cu 2%, transportul interurban cu 10%, iar abonamentele de telefonie cu 6%.

Dinamica inflației în România a urmat un traseu descendent în ultimele luni. După ce a atins un vârf de 9,7% în luna mai, rata a scăzut la 9,2% în iunie și apoi la 8,2% în iulie. Pentru comparație, în aceeași perioadă din anul anterior, în iulie 2025, inflația era de 6,6%. În iunie 2026, cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,3%), Cehia (1,3%), Danemarca și Ungaria (ambele 1,6%), în timp ce cele mai ridicate s-au consemnat în România (8,2%), Lituania (5,4%) și Cipru cu Bulgaria (ambele 4,4%).

Comparativ cu iunie 2026, inflația anuală a scăzut în iulie în 13 state membre, a stagnat în 3 și a crescut în 9. Aceste date subliniază persistența problemelor structurale în economia românească, care necesită o monitorizare atentă din partea autorităților monetare.