HoReCa în contradicție: Piață în creștere, restaurante în declin
De ce scade numărul restaurantelor în ciuda creșterii cifrei de afaceri?
Industria HoReCa din România traversează o perioadă paradoxală: în timp ce cifra de afaceri crește, numărul de restaurante scade.
Piața a atins o valoare de aproximativ 7,8 miliarde de euro în 2025, comparativ cu 7,3 miliarde de euro în 2024, însă acest avans se produce pe fondul unei diminuări cu cel puțin 10% a numărului de unități, față de cele aproximativ 33.000 existente la sfârșitul anului trecut.
În ciuda creșterii valorice, profitul real din sector este estimat la o marjă îngustă, cuprinsă între 3 și 5%. Costurile cu forța de muncă au crescut cu aproximativ 12% la începutul anului 2026, iar consumul încetinește. Traficul de clienți este în scădere cu circa 15%, iar nota medie a coborât de la 61 la 53 de lei, deși un prânz obișnuit în marile orașe depășește acum 70 de lei.
Prăbușirea numărului de unități
La finalul anului 2024, România număra aproximativ 33.000 de unități HoReCa. Estimările recente indică o scădere de cel puțin 10%, o ruptură vizibilă în industrie. Piața crește ca valoare, dar pierde jucători.
Această contradicție a fost dezbătută la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenorii au încercat să înțeleagă cum poate crește o industrie în care tot mai multe afaceri devin neprofitabile.
Profitul real la nivel sectorial este estimat la doar 3-5%, iar chiar și locațiile bine administrate ajung la marje nete de 8-12%. Volumul nu mai compensează lipsa de eficiență, iar expansiunea devine, pentru mulți operatori, o cursă cu riscuri tot mai mari.
O problemă clară este discrepanța dintre gradul de ocupare și rentabilitate. „Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a declarat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine.
Presiunea vine din mai multe direcții.
Crește piața, scad restaurantele – ce se întâmplă?
Costurile cu forța de muncă au crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații.
Schimbarea obiceiurilor de consum
În același timp, apetitul de consum începe să scadă.
Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, însă traficul de clienți a coborât cu aproximativ 15% la nivel național. Nota medie de plată a scăzut și ea, de la 61 lei la 53 lei, semn că oamenii reduc cheltuielile sau aleg opțiuni mai ieftine.
Schimbarea de comportament a consumatorilor este deja vizibilă în cifre: pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant.
Delivery-ul a ajuns la 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Această inversare obligă operatorii să își regândească modelul de business, într-un context în care creșterea cu orice preț nu mai este o opțiune. Accentul se mută pe control financiar, eficiență operațională și diferențiere clară.
„Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii”, a subliniat Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenor în spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria.
În paralel, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.
HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun sau sală plină. Într-un sector cu marje fragile și costuri în creștere, vor rezista afacerile care își cunosc cifrele, își controlează costurile și investesc în oameni, oferind în același timp o experiență suficient de clară încât clientul să aibă un motiv real să revină.