Global Ratings: România în fața lui S&P: riscul retrogradării și consecințele unui rating „junk”

Când vine verdictul S&P și ce înseamnă pentru România?

Agenția internațională de rating S&P Global Ratings va publica vineri noua notă de credit a României, un moment decisiv pentru economia națională. În prezent, țara noastră se află pe ultima treaptă a categoriei de rating considerate sigure pentru investiții.

O eventuală scădere ar muta România în zona speculativă, cunoscută în jargonul financiar ca „junk”. Principalul argument pentru menținerea ratingului actual rămâne reducerea deficitului bugetar, dar riscurile persistă: instabilitate politică, costuri în creștere ale datoriei, stagnare economică și dezechilibre externe.

Ce spun Fitch și Moody’s despre România?

Fitch și Moody’s au emis deja verdicturile lor în această vară, confirmând statutul de „investment grade” pentru România, dar menținând o perspectivă negativă asupra evoluției viitoare. Fitch a reconfirmat nota la sfârșitul lunii iulie, iar Moody’s a făcut același lucru în august. Astfel, S&P este ultima dintre cele trei mari agenții care își va exprima punctul de vedere în acest an privind bonitatea creditului românesc.

Economistul și președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a explicat pentru Digi24. ro că S&P deține cea mai mare pondere pe piață dintre cele trei agenții. Este cea mai monitorizată instituție și emite cel mai mare număr de ratinguri. Dacă un investitor ar alege să se bazeze pe o singură sursă, probabil ar opta pentru S&P, datorită dimensiunii și influenței sale globale.

Cum influențează politica și bugetul ratingul?

În ultimele săptămâni, Digi24. ro a detaliat riscurile asociate intrării în categoria „junk”.

Ministerul Finanțelor a publicat date bugetare actualizate, iar respingerea Guvernului Mureșan de către Parlament a intensificat criza politică, exact înainte de verdictul agenției de rating.

Datele oficiale arată că deficitul bugetar a scăzut semnificativ în primele opt luni ale anului, ajungând la 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB. În aceeași perioadă a anului 2025, deficitul era de 86,36 miliarde de lei, adică 4,51% din PIB – o diferență de aproximativ 27 de miliarde de lei.

De ce deficitul redus e argumentul principal?

Veniturile la bugetul de stat au crescut cu aproape 48 de miliarde de lei, o evoluție de 11,4%. Cheltuielile, în schimb, au crescut cu circa 21 de miliarde de lei față de anul anterior, echivalând cu un avans de 4,2%.

Cel mai important factor al creșterii veniturilor a fost impozitul pe valoare adăugată (TVA).

Care este impactul major al TVA-ului?

În primele opt luni s-au colectat 103,4 miliarde de lei, cu 20,8 miliarde de lei mai mult decât în intervalul similar din 2025 – o creștere de 25,2%.

Această evoluție reflectă modificările legislative recente, inclusiv majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, ajustarea cotelor reduse și creșterea altor taxe.

Cum stau cheltuielile de stat?

Buletarul personal a înregistrat o scădere de 3,8%, iar cheltuielile pentru asistența socială au fost reduse cu doar 0,3%.

În ansamblu, însă, masa totală a cheltuielilor de stat a continuat să crească.

Adrian Codîrlașu susține că reducerea deficitului este argumentul decisiv care ar putea determina S&P să mențină România în zona de rating recomandată pentru investiții. El subliniază că investitorii se uită exclusiv la datele numerice, nu la promisiuni politice.

Ce spun experții despre situație?

Dacă cifrele rămân favorabile și România dovedește că poate menține această traiectorie, ratingul ar trebui să rămână neschimbat.

Profesorul de economie Cristian Păun avertizează că ajustările bugetare s-au realizat în mare parte prin majorarea taxelor, în timp ce reducerea cheltuielilor a fost modestă.

Ce așteaptă piața de la S&P?

El consideră că agenția de rating va analiza sustenabilitatea pe termen lung a acestei corecții fiscale. Problemele structurale – stagnarea economică, scăderea producției industriale și un mediu nefavorabil investițiilor private – rămân obstacole majore. Păun subliniază că, deși deficitul a fost ținut sub control de un guvern minoritar, S&P va evalua dacă această disciplină bugetară este durabilă.

Celelalte două agenții au comunicat implicit că nu au retrogradat încă România, oferindu-i o șansă suplimentară. Se speră ca și S&P să adopte o abordare similară, menținând ratingul actual și oferind investitorilor un semnal de stabilitate.