Gazele scumpesc din nou în Europa: România are avantaj, dar rămâne expusă riscurilor
În absența unor volume semnificative din Qatar, Europa a fost forțată să se aprovizioneze din alte surse
Cotațiile gazelor naturale pe piețele europene au intrat din nou pe o traiectorie ascendentă, un semnal care reactivază temerile legate de creșterea costurilor atât pentru gospodării, cât și pentru sectorul industrial. În contextul apropierii sezonului rece, presiunea asupra economiei și a consumatorilor se intensifică. Pentru România, situația este complexă: deși țara dispune de un avantaj strategic prin producția internă și perspectivele legate de proiectul Neptun Deep, vulnerabilitatea față de fluctuațiile pieței rămâne prezentă, avertizează Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.
Dinamica pieței europene este marcată de o accelerare bruscă a prețurilor. Pe bursa olandeză, indicatorul TTF a depășit pragul de 100 de euro pentru un megawatt-oră (MWh) în ziua de miercuri. În luna octombrie, cotația a înregistrat o creștere de 36,2%, o mișcare susținută de stocuri scăzute și de incertitudinea privind aprovizionarea în preajunul iernii. Această tendință contrastă cu situația din Statele Unite, unde prețurile au rămas relativ stabile din primăvară, cu o creștere lunară de doar 2,3%.
Diferențele structurale dintre cele două regiuni sunt esențiale. Europa nu se poate baza pe fluxurile de gaz din Orientul Mijlociu, afectate de conflictul din zonă, ceea ce a dus la un grad de umplere a depozitelor sub media istorică. Se a pornit de la niveluri reduse din primăvară, cu stocuri la 28% la sfârșitul sezonului rece, comparativ cu 34% în anul precedent. La data de 21 octombrie, nivelul de umplere la scară europeană era de aproximativ trei sferturi. Reluctanța de a umple depozitele este legată și de costul ridicat al gazului injectat, al doilea cel mai scump din ultimul deceniu, precizează reprezentantul XTB.
În absența unor volume semnificative din Qatar, Europa a fost forțată să se aprovizioneze din alte surse, la prețuri în continuă creștere. Gazul natural lichefiat (GNL) provenit din SUA acoperă aproximativ 30% din cererea continentală, subliniază expertul. Impactul financiar al acestei dinamici este măsurabil: estimările agenției de reglementare a energiei (ACER) indică că europenii au plătit în plus între 18 și 33 de miliarde de euro pentru importul de gaze naturale, o consecință directă a conflictului din Orientul Mijlociu. Aceste costuri suplimentare se distribuie pe toate segmentele, de la utilizatorii casnici până la industria, reflectate în facturile finale de energie.
Factorul meteorologic va fi decisiv pentru evoluția prețurilor în această iarnă
Factorul meteorologic va fi decisiv pentru evoluția prețurilor în această iarnă, mai ales ținând cont de stocurile sub media istorică, în special în Germania. Europa va trebui să concureze cu Asia pentru importurile flexibile de GNL, ceea ce poate genera episoade de volatilitate ridicată. Cu restricțiile privind gazul rus și cu exporturile din Qatar afectate, SUA se poziționează ca sursă principală, afirmă Claudiu Cazacu. Deși nu suntem la nivelurile critice din 2022, o nouă criză energetică ar adăuga presiune suplimentară pe o economie deja încetinită de datoria publică și de dobânzile ridicate.
Mesajul transmis de SUA către aliații din Golful Persic, de a fi pregătiți pentru o nouă fază scurtă, dar intensă, a conflictului cu Iranul după alegerile din 3 noiembrie, constituie un risc nou pentru piețele petrolului și gazului. Participanții la piață monitorizează atent reperul de 100 de euro/MWh, urmărind dacă cotația se va stabiliza deasupra sau sub acest prag. Dacă acest nivel ar fi depășit, următoarele ținte posibile ar fi 115 euro/MWh, urmate de 140-145 euro/MWh. Un vârf chiar peste aceste niveluri, spre 180 euro/MWh, nu poate fi exclus în cazul unei ierni deosebit de reci și prelungite.
În România, impactul frigului s-a tradus miercuri în importuri de 14,7 milioane de metri cubi de gaze naturale (echivalentul a 155 GWh), din care s-au exportat ulterior 6,7 milioane de metri cubi (71 GWh). Din punct de vedere al stocării, țara se află într-o poziție relativă bună, cu 88% din capacitate ocupată, față de media europeană de 75%. Totuși, acest nivel este inferior celui din anul trecut, când depozitele erau la 98%.
Pentru sectorul industrial, prețul ridicat al gazului pune sub semnul întrebării viabilitatea mai multor domenii, nu doar în România, ci în toată Europa. Prețul echivalent în SUA, de aproximativ 8 euro/MWh, evidențiază o diferență majoră de competitivitate. Liberalizarea prețurilor ar implica o ajustare în sus și pentru populație, explică reprezentantul XTB. Până la acea posibila reformă, schema de plafonare menține limite maxime pentru producători și furnizori. Eliminarea acestoră ar putea declanșa creșteri procentuale de trei cifre în facturile finale începând cu 1 aprilie.
În scenariul principal, dacă prețul de burse rămâne peste 50-60 EUR/MWh, o amânare a liberalizării sau o schemă nouă de compensare sunt variantele cele mai probabile. România deține un atu strategic: proiectul Neptun Deep. Pentru consumatori, efectul final al majorării ofertei interne de gaze se va vedea în prețuri, iar pentru cele cu venitur