Fraudele online cresc, supravegherea scade: peste 50% din echipe au plecat, avertizează ASF
Gabriel Avrămescu a oferit și sfaturi practice pentru investitorii particulari
Supravegherea pieței financiare din România se află într-o stare de alertă, conform avertismentului lansat de Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiare (ASF). La Maratonul de Educație Financiară, ediția a 9-a, organizat de Profit.ro și difuzat simultan pe platformele digitale ale publicației și la canalul de televiziune Prima News, oficialul a subliniat o vulnerabilitate critică: capacitatea instituțională de a monitoriza piața a scăzut cu 50%. Această reducere masivă a forței de muncă vine în contextul în care amenințările cibernetice și fraudele online înregistrează o creștere constantă. Evenimentul a beneficiat de sprijinul Asociației Române a Băncilor (ARB), Banca Transilvania, CEC Bank, XTB, Nova Power&Gas, Kaufland, Salt Bank, Auchan și Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.
Avrămescu a explicat că modificările legislative recente, care au impus reduceri de cheltuieli, au erodat semnificativ structura de personal. Concret, peste jumătate dintre specialiștii care se ocupau de supraveghere, înainte de implementarea măsurilor din anul trecut, au părăsit instituția. Rezultatul este o echipă rămasă la o „cotă de avarie”, care trebuie să preia sarcinile celor plecați, în timp ce veniturile autorității au înregistrat o scădere de aproximativ 70% în ultimele două ani. Această situație generează eforturi suplimentare pentru angajații rămași, care trebuie să mențină ritmul operațional într-un mediu tot mai complex.
În paralel cu problemele interne de resurse umane, ASF se confruntă cu necesitatea de a se adapta la transformările tehnologice rapide din sectorul financiar. Prim-vicepreședintele a menționat că profilul supraveghetorului se schimbă fundamental. Nu mai este suficientă experiența acumulată în deceniul anterior; acum sunt necesari auditori IT și specialiști capabili să înțeleagă fluxurile de date, modul în care acestea circulă și metodele de monitorizare la nivel european. Tehnologia impune un nou standard, iar autoritatea trebuie să țină pasul cu aceste inovații pentru a rămâne eficientă.
La nivel european, tendințele indică o automatizare totală a proceselor de compliance. Intenția autorităților europene este ca, începând cu anul viitor, toate procedurile să fie gestionate automatizat, eliminând sistemele manuale. Acest trend va domina piețele financiare în viitorul apropiat, impunând o modernizare rapidă a infrastructurilor de supraveghere.
Gabriel Avrămescu a oferit și sfaturi practice pentru investitorii particulari, insistând pe importanța educației financiare. El consideră că prima investiție pe care un cetățean o poate face este în propria persoană, prin educare, pentru a înțelege mecanismele pieței. O sumă modestă de 100 de lei lunar este accesibilă pentru majoritatea românilor și poate constitui un punct de start sănătos.
Un exemplu relevant al dinamicii pieței este mișcarea recentă a bursei. După o perioadă de creștere, indicele a început să scadă de aproximativ o săptămână. Avrămescu subliniază că bursa nu este doar un spațiu pentru câștiguri, ci un loc unde se cultivă un comportament financiar educat. Investitorii trebuie să înțeleagă că valorile evoluează în funcție de contextul geopolitic, politic local și economic. Această înțelegere se dobândește prin citire, documentare și informare constantă.
Impactul asupra tinerilor este semnificativ
O altă preocupare majoră este rolul rețelelor sociale în procesul de decizie al investitorilor. Oficialul ASF a observat o creștere exponențială a persoanelor care recomandă diverse tipuri de investiții sau oferă forme de „educație financiară” pe platforme digitale, fără a fi neapărat specialişti certificați. Acești influenceri îndeamnă adesea publicul să aloce fonduri în platforme și proiecte care, în multe cazuri, nu au nicio legătură cu realitatea financiară. Aceste recomandări nesupravegheate pot deveni canale prin care românii își pierd banii, motiv pentru care ASF dorește să construiască instrumente de monitorizare și pentru acest tip de activitate. Sursa informației ar trebui să fie, în mod ideal, una oficială, documentată sau certificată, nu o opinie de pe social media.
Zona criptoactivelor reprezintă un alt punct critic de discuție. Avrămescu a atras atenția asupra faptului că România nu dispune încă de o autoritate competentă dedicată exclusiv acestei domeni. Conform regulamentului european, de la 1 iulie 2026, perioada de tranziție se va încheia, iar toate activitățile derulate anterior ar fi trebuit oprite dacă nu ar fi obținut o autorizare. Pentru a obține această autorizare, statul român ar fi trebuit să desemneze o autoritate competentă, dar acest lucru nu s-a materializat. Astfel, piața rămâne într-un vid legislativ și de supraveghere.
Impactul asupra tinerilor este semnificativ. În timpul cursurilor pe care le-a ținut, Avrămescu a constatat că între 75% și 80% dintre studenți declară că investesc în criptomonede. Atractivitatea vine din facilitatea accesului, dar oficialul avertizează că aceste active nu sunt garantate și nu există o formă de securizare a investiției în această zonă. Fenomenul necesită o înțelegere clară a riscurilor asumate.
Un alt aspect problematic este migrația platformelor de cripto. Multe companii care au operat în România s-au transferat în alte jurisdicții, solicitând clienților să funcționeze din țările respective. Avrămescu consideră că, odată cu desemnarea unei autorități competente, este necesară o abordare integrată a instituțiilor statului. Zona cripto poate deveni o sursă importantă de venituri pentru bugetul de stat prin colectarea taxelor, dar și un instrument de transparență și protecție a investitorilor, sub supravegherea autorităților naționale.
Proiectul de legislație în materie de criptoactive așteaptă a fi aprobat imediat ce se va forma un Guvern. În proiectul de ordonanță de urgență discutat anterior, ASF era desemnată autoritatea competentă principală, cu excepția unei mici porțiuni atribuite Băncii Naționale a României (BNR). Competențele în zona spălării banilor sunt împărțite între ASF și Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor, în funcție de tipul entităților implicate. Totuși, adoptarea unui act normativ primar este blocată de statutul interimar al guvernului actual. Avrămescu a menționat că, de la sosirea sa la ASF, au existat ezitări și lipsa curajului de a asuma această inițiativă, dar este convins că noul cabinet va pune pe primul plan aprobarea unei legislații naționale în materie de cripto.
Contextul instituțional al ASF este marcat de un proces amplu de reorganizare, declanșat de aplicarea Legii 145/2025. Această lege a impus reduceri salariale de 30% pentru conducere și angajați, generând plecări și o presiune crescândă în atragerea de specialiști noi. În primăvara acestui an, la emisiunea Profit Live, de pe Prima News TV, Avrămescu a avertizat deja că nivelul actual de salarizare face dificilă menținerea și recrutarea experților, o provocare accentuată de noile atribuții din zona digitală și crypto.
ASF reglementează și supraveghează trei sectoare majore din sistemul financiar românesc: piața asigurărilor, pensiile private și piața de capital. Acestea însumează peste 10 milioane de participanți. Reducerea capacității de supraveghere cu 50%, combinată cu scăderea veniturilor de aproape 70% și creșterea fraudelor online, creează un mediu în care protecția investitorilor de bună-credință este pusă la risc. Autoritatea încearcă să echilibreze protecția celor care respectă regulile, suportând costuri ridicate de conformare, cu necesitatea de a capitaliza încrederea publicului, într-un peisaj tot mai complex și digitalizat.