Fondurile europene pentru sate sunt în pericol în viitorul buget comunitar
Alexandra Popa: România în pericol în bugetul 2028–2034!
Pregătirea bugetului european pentru perioada 2028–2034 ridică semne de alarmă în ceea ce privește sprijinul financiar acordat zonelor rurale. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) semnalează că investițiile destinate cooperativelor agricole, prelucrării produselor agroalimentare, infrastructurii și serviciilor pentru comunitățile din mediul rural riscă să fie marginalizate în competiția cu alte priorități statale, cum ar fi dezvoltarea urbană, securitatea sau apărarea.
Contextul politic este critic: la data de 26 octombrie, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat o poziție parțială de negociere legată de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada post-2027. Arhitectura bugetară propusă pentru 2028–2034 înlocuiește vechiul sistem al PAC, structurat în doi piloni, cu un cadru integrat în care agricultura, coeziunea și alte domenii vor fi finanțate prin planuri naționale și regionale de parteneriat.
Deși aproximativ 300 de miliarde de euro sunt protejați pentru sprijinul veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea investițiilor mai largi în dezvoltare rurală va depinde în mare măsură de prioritățile stabilite de fiecare stat membru.
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale noului cadru financiar este lipsa unui buget distinct și suficient pentru dezvoltarea rurală. Pragul minim de 10%, propus de Comisia Europeană, nu garantează că resursele disponibile vor acoperi nevoile reale ale comunităților rurale din România. Într-un mediu în care fondurile pot finanța obiective diverse, există pericolul ca proiectele cu rezultate economice ușor de cuantificat sau cu vizibilitate politică mare să fie preferate în detrimentul investițiilor rurale, ale căror beneficii se manifestă pe termen lung.
Deși programul LEADER, care sprijină dezvoltarea locală prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL), rămâne inclus în arhitectura propusă, resursele efectiv disponibile și mecanismele de finanțare vor fi determinate de deciziile luate în procesul de negociere și de prioritățile naționale.
Alexandra Popa, director executiv al CRPE, a subliniat că pentru România, pragul de 10% este insuficient dacă luăm în calcul decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban și nevoile reale de investiții. În noua structură bugetară, dezvoltarea rurală va concura cu alte priorități pentru aceleași resurse. Fără alocări clare și predictibile, riscăm ca investițiile în cooperative, procesare, infrastructură sau servicii pentru comunitățile rurale să fie împinse pe plan secund.
Organizațiile implicate susțin majorarea pragului și stabilirea unei alocări minime pentru LEADER, cerând ca România să negocieze garanții financiare mai solide și să-și definească de acum prioritățile.
Această îngrijire este partajată și de Comitetul European al Regiunilor, care a avertizat că pragul propus de 10% nu constituie un angajament suficient și că sunt necesare mecanisme care să asigure ajungerea fondurilor la comunitățile rurale.
Reforma PAC deschide oportunități pentru cooperativele agricole, dar există riscul ca anumite forme asociative să întâmpine dificultăți în accesarea fondurilor, în funcție de definițiile și condițiile de eligibilitate care vor fi adoptate. Pentru România, unde asocierea producătorilor rămâne o provocare majoră, noile reguli trebuie să susțină consolidarea cooperativelor existente și investițiile care permit acestora să devină competitive.
O miză centrală a negocierilor este ca sprijinul pentru asocierea fermierilor să nu fie limitat la grupurile și organizațiile de producători recunoscute oficial, ci să fie accesibil și pentru cooperativele agricole.
Potrivit unei analize CRPE bazate pe datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, în România funcționează doar 229 de grupuri și organizații de producători active, majoritatea organizate juridic sub forma unor cooperative agricole.
Dacă finanțările ar fi restrânse doar la structurile recunoscute oficial – mult mai dezvoltate în alte state membre – fermierii români ar fi dezavantajați, limitând sprijinul necesar pentru dezvoltarea asocierii în agricultură.
Dezvoltarea rurală cere investiții în infrastructură și servicii!
Márton Balogh, director regional al Civitas, a precizat că pentru micii fermieri, asocierea este una dintre puținele modalități prin care pot accesa piețele, își pot valorifica mai bine producția și pot investi în dezvoltarea afacerilor lor. Este nevoie de finanțări adaptate realității cooperativelor din România, nu doar de instrumente potrivite pentru structuri deja consolidate. Dacă dezvoltarea rurală nu primește resurse suficiente, riscăm să pierdem tocmai investițiile care pot schimba realitatea pentru micii producători.
Dezvoltarea rurală implică și investiții în infrastructură, educație, servicii, inovare, digitalizare și activități economice non-agricole, esențiale pentru reducerea decalajelor dintre rural și urban.
Deoarece zonele rurale acoperă peste 87% din suprafața României, investițiile în aceste teritorii sunt o condiție pentru dezvoltarea țării în ansamblu. O componentă cheie este pregătirea unei noi generații de fermieri, fără de care dezvoltarea economică a comunităților rurale nu poate fi susținută pe termen lung.
Reînnoirea generațională devine o prioritate explicită a viitoarei PAC, iar statele membre vor fi obligate să elaboreze strategii naționale și pachete de sprijin pentru atragerea tinerilor în agricultură.
Pentru România, acest obiectiv presupune investiții în liceele agricole, pregătire practică în ferme, învățământ dual și competențe antreprenoriale.
Fundația Civitas și CRPE, implicate în programul „Creștem prin Educație Agricolă” (CEA), susțin ca formarea viitorilor fermieri să fie integrată în prioritățile de finanțare pentru 2028–2034.
Pentru cele două organizații, negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual reprezintă un moment decisiv pentru protejarea investițiilor în comunitățile rurale. Ele cer majorarea pragului minim de finanțare pentru zonele rurale, stabilirea unei alocări minime pentru LEADER și consultarea transparentă a organizațiilor fermierilor, cooperativelor, GAL-urilor, autorităților locale și societății civile în definirea priorităților naționale.
Participarea acestor actori la elaborarea viitorului plan național și regional de parteneriat este esențială pentru ca prioritățile de investiții să reflecte nevoile reale din teritoriu, nu doar competiția dintre diferitele domenii de finanțare.
Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe de la Comisia Europeană, prezent la dezbatere, a declarat că Parlamentul European nu și-a definitivat încă poziția privind viitoarea Politică Agricolă Comună, iar regulile de finanțare a cooperativelor vor fi stabilite în urma negocierilor care urmează. Este important să înțelegem că nu discutăm despre o singură sursă de finanțare: cooperativele recunoscute ca organizații de producători pot beneficia și de instrumentele prevăzute în cadrul organizării comune a piețelor agricole.
În același timp, multe dintre opțiunile privind sprijinirea cooperativelor vor depinde de deciziile luate la nivel național.
Deși Parlamentul European ar putea contura poziția până la sfârșitul anului sau în ianuarie 2027, România trebuie să accelereze consultările și definirea propriilor priorități, astfel încât interesele cooperativelor agricole să fie reprezentate în negocieri și acestea să poată beneficia efectiv de mecanismele de finanțare disponibile.
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă este o organizație neguvernamentală care contribuie la dezvoltarea comunităților locale prin programe dedicate economiei rurale, antreprenoriatului, economiei sociale, participării civice și bunei guvernări. Organizația sprijină dezvoltarea cooperativelor agricole, consolidarea lor și accesul la finanțări dedicate.