Euroul a ajuns la 5,35 lei, creștere care afectează firmele importatoare care plătesc mai mult pentru achizițiile

Costurile ajung treptat în prețuri!

Valoarea leului românesc a atins un nivel istoric de scădere, situându-se marți, la data de 6 octombrie 2026, la un record negativ de 5,35 lei pentru fiecare euro. Această depreciere accentuată a monedei naționale generează efecte directe asupra companiilor care importă bunuri și servicii, obligându-le să cheltuiască sume mai mari în moneda locală pentru aceleași achiziții realizate din afara granițelor.

Situația nu s-a instalat brusc, ci a evoluat progresiv în ultimele zile. În ziua de vineri, cursul de schimb era stabilit la 5,34 lei pentru euro, în timp ce dolarul american era tranzacționat la 4,75 lei.

Cu o zi înainte, pe 5 octombrie, valorile erau identice cu cele raportate ulterior pentru vineri, confirmând tendința descendentă a leului atât în fața monedei europene, cât și a celei americane.

Bogdan Maioreanu, analist la platforma de trading e Toro, a explicat în interviul acordat publicației Adevărul. ro că procesul de slăbire a leului a debutat în săptămâna precedentă. Factorii principali care au stârnit această mișcare de piață au fost incertitudinile generate de criza politică care se prelungește, alături de deciziile luate de agențiile internaționale de rating.

Continuând trendul negativ, marți, cursul s-a ajustat la 5,35 lei pentru euro și la 4,76 lei pentru dolar, consolidando poziția monedei naționale într-o zonă vulnerabilă.

Impactul asupra mediului economic se resimte deja la nivelul firmelor care depind de lanțul global de aprovizionare.

Silviu Gresoi, alt analist financiar, susține că entitățile care cumpără materii prime, echipamente sau servicii din exterior au nevoie acum de un număr mai mare de lei pentru a finaliza aceleași tranzacții.

Aceste costuri suplimentare nu se opresc la nivelul furnizorilor, ci au potențialul de a se transfera în prețurile finale ale produselor. Gresoi subliniază viteza cu care această presiune se propagă în economie, notând pentru Adevărul. ro că „creșterea cursului se transmite în economie mai repede decât pare”.

Pentru cetățeni, un leu mai slab se traduce concret prin scumpirea produselor importate, majorarea costurilor vacanțelor sau a plăților efectuate în euro, precum și o presiune adăugată asupra inflației generale în timp.

Deși transmiterea costurilor către prețuri se realizează treptat, concentrându-se în special pe sectoarele cu dependență de importuri, nu toate categoriile de bunuri se scumpesc simultan sau proporțional. Totuși, deprecierea afectează și consumatorii care își administrează bugetele exclusiv în lei, nu doar pe cei care au rate la credite sau alte obligațiuni financiare exprimate în valută.

Pe piața de capital, reacția a fost una pozitivă inițial, dar nu a disipat complet îngrijorările legate de sănătatea fiscală a statului.

Luni, indicele BET de la Bursa de Valori București a înregistrat o creștere de peste 4%, imediat după ce agenția S&P a anunțat menținerea ratingului de investiții al României.

Ce factori interni ascundem?

Maioreanu a comentat că piețele au respirat ușurat de această știre, dar a avertizat că această relaxare ar putea fi efemeră, dat fiind că criza politică persistă.

Lipsa unui guvern funcțional ridică întrebări critice privind direcția strategică a țării și capacitatea de a continua reformele necesare pentru stabilizarea bugetului.

Ratingul de investiții rămâne un indicator crucial al riscului de credit, plasând România în categoria țărilor considerate sigure pentru investiții. Gresoi apreciază că păstrarea acestei evaluări amână temporar o presiune suplimentară asupra activelor financiare, fără a rezolva însă problemele structurale existente.

În analiza sa, analistul leagă evoluția viitoare a cursului de schimb de trei piloni: deficitul bugetar, deficitul extern și incertitudinea politică.

Atâta timp cât acești factori rămân nerezolvați, se așteaptă perioade de volatilitate, caracterizate prin fluctuații ale cursului, și o depreciere graduală a leului, mai degrabă decât o prăbușire accelerată și liniară.

Nivelul de 5,35 lei pentru euro sugerează, conform evaluării sale, o erodare lentă a puterii de cumpărare a monedei locale, efecte care se vor simți asupra costului vieții pe termen mediu.

Dincolo de factorii interni, presiunea asupra leului se suprapune unor dinamici complexe din piețele europene și globale. Pe plan internațional, euro a suferat o scădere semnificativă în ultima săptămână, coborând spre pragul de 1,12 dolari, un nivel nevăzut de la luna mai a anului 2025.

Maioreanu a identificat cauzele acestei mișcări în diferențele de randament între obligațiunile de stat emise de SUA și Germania. La începutul lunii septembrie, acest decalaj era de aproximativ 1,4 puncte procentuale, urcând apoi la peste 1,8 puncte procentuale. Rendementele superioare oferite de activele americane atrag investitorii spre dolar, în contextul în care se așteaptă o politică monetară mai restrictivă în Statele Unite.

Situația este similară și în alte state europene, unde tensiunile bugetare influențează costurile de finanțare. În Franța, combinarea deficitului bugetar, a incertitudinii politice și a creșterii costurilor de împrumut a lărgit diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane la maturitate de zece ani.

Acest gap a ajuns la 152 de puncte de bază, unitatea de măsură utilizată pentru diferențele mici de dobândă, reprezentând cel mai ridicat nivel înregistrat din 2011.

Titlurile de stat franceze au avut, în acest context, cea mai slabă performanță trimestrială din istoria monedei euro.

Spania se alătură listei țărilor cu provocări majore, convocarea alegerilor anticipate pentru data de 29 noiembrie adăugând o doză de incertitudine suplimentară.

O altă problemă structurală este datoria publică spaniolă, care se apropie de limita critică de 101% din produsul intern brut (PIB), punând în evidență vulnerabilitățile fiscale ale regiunii.