Educația financiară este în creștere în rândul românilor

Este raționamentul din spatele acestei metode unul psihologic?

Nivelul de alfabetizare financiară al populației din România înregistrează o evoluție ascendentă, pe măsură ce cetățenii devin tot mai vigilenți și caută în mod activ surse de informare pentru a-și gestiona resursele. Această tendință pozitivă a fost analizată de Antoaneta Curteanu, vicepreședinte în cadrul UniCredit Bank, în cadrul evenimentului de profil „KRUK Summit of Now”, organizat în parteneriat cu Ziarul Financiar.

Potrivit oficialului bancar, instituțiile de credit joacă un rol esențial în acest proces, având datoria de a sprijini clienții în fiecare etapă a interacțiunii lor cu serviciile financiare, facilitând astfel o înțelegere mai profundă a mecanismelor economice complexe.

În cadrul discursului său, Antoaneta Curteanu a evidențiat faptul că procesul de documentare al românilor se bazează, în mod tradițional, pe trei piloni principali, indiferent de schimbările generaționale sau de contextul tehnologic actual. Primul nivel, cel mai apropiat de individ, este reprezentat de experiența personală directă. Oamenii observă constant fluctuațiile prețurilor la raft și monitorizează rata inflației, elemente care le modelează imediat comportamentul de consum și deciziile financiare. Al doilea cerc de influență este constituit din mediul familial și cercul de prieteni.

Aceștia rămân principala resursă de sprijin și sfat atunci când apare o presiune financiară neprevăzută. În cele din urmă, cel de-al treilea pilon este reprezentat de tabloul macroeconomic, adică înțelegerea fenomenelor economice generale care guvernează piața.

Cu toate acestea, vicepreședintele UniCredit Bank a subliniat că, în ciuda accesului facil la informație, majoritatea românilor rămân ancorați în realitățile imediate, cele care îi afectează direct și personal.

Un aspect paradoxal observat în urma analizelor este discrepanța dintre percepția de sine a românilor și nivelul real al cunoștințelor lor financiare. Conform datelor Eurobarometru, peste 50% dintre cetățenii români declară că au o încredere ridicată în propriul instinct financiar și sunt convinși că stăpânesc bine gestionarea bugetului personal.

Totuși, realitatea cifrelor contrazice acest optimism debordant.

Când cunoștințele sunt supuse unei evaluări obiective, România se situează la un nivel de doar 12% în ceea ce privește competențele financiare avansate, o cifră care plasează țara sub media europeană de 18%.

Instituțiile financiare trebuie să promoveze comportamente disciplinate!

Această constatare demonstrează că, deși există o convingere fermă privind abilitățile proprii, există încă un drum lung de parcurs până la atingerea unei educații financiare solide și performante.

Pentru a schimba această paradigmă, instituțiile financiare trebuie să promoveze comportamente disciplinate, esențiale pentru stabilitatea pe termen lung a clienților. Antoaneta Curteanu a punctat importanța automatizării proceselor financiare ca instrument de protecție împotriva cheltuielilor impulsive. Strategia recomandată clienților este simplă, dar eficientă: în ziua în care salariul intră în cont, este imperativ să fie configurate plăți automate, precum „direct debit”, și transferuri programate către conturile de economii sau diverse produse de investiții.

Raționamentul din spatele acestei metode este unul psihologic: dacă o persoană amână economisirea pentru sfârșitul lunii, probabilitatea ca acești bani să nu mai fie disponibili devine foarte ridicată. Disciplina implementării unui plan financiar riguros este singura cale prin care valoarea investițiilor poate crește constant în timp.

Banca, în acest context, nu mai este doar un simplu furnizor de credite sau depozite, ci devine un partener educațional care ghidează clientul către o mai bună sănătate financiară.

Această necesitate de a educa piața devine cu atât mai relevantă cu cât contextul economic actual este marcat de incertitudini și provocări globale. În timp ce românii învață să echilibreze bugetele de familie și să navigheze printre prețurile în creștere, băncile sunt chemate să ofere instrumente digitale care să simplifice viața utilizatorilor.

Educația financiară, prin urmare, nu trebuie privită ca un curs teoretic, ci ca un set de acțiuni practice, integrate în rutina zilnică, menite să transforme instinctul financiar într-o strategie bazată pe date, planificare și, mai presus de toate, consecvență.

Este un proces de durată, care necesită colaborarea strânsă între instituțiile financiare și clienți, având ca scop final consolidarea unei culturi economice mai responsabile, în care deciziile sunt luate pe baza unei înțelegeri clare a contextului economic, și nu doar pe baza unor intuiții subiective sau a experiențelor limitate la cercul restrâns al familiei și prietenilor.

Doar prin astfel de măsuri, românii vor putea să treacă de la o stare de „supraviețuire” financiară la una de dezvoltare și prosperitate pe termen lung.