Economia României: scădere în 2026, redresare în 2027
Ce împinge economia înainte?
Ce ne rezervă viitorul economic? Prognoza ING pentru 2027, publicată pe 10 noiembrie, arată o traiectorie complexă.
După o scădere de 0,5% în 2026, PIB-ul ar trebui să se redreseze, atingând o creștere de 2,2% în 2027 și accelerând la 2,4% în 2028.
Această estimare se diferențiază de cea a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care prevăz o expansiune mai modestă de 1,7% pentru anul viitor, după o contracție de 0,4% în 2026.
Când începe redresarea? Dinamica trimestrială indică o revenire încă din finalul anului 2026. După o scădere de 1,1% în al treilea trimestru, creșterea ar trebui să ajungă la 1,5% în ultimul trimestru al aceluiași an. În 2027, ritmul se așteaptă să se mențină pe o linie ascendentă, cu valori de 1,8% în primul trimestru și 2,5% în al doilea.
Ce împinge economia înainte? Motorul principal al acestei redresări este identificat în investițiile.
Deși consumul gospodăriilor rămâne slab și activitatea industrială este modestă, sectorul construcțiilor a demonstrat o evoluție solidă. Proiectele de infrastructură aflate în curs de finalizare vor fi esențiale pentru sprijinirea productivității și a încrederii în economia națională. Totuși, ING semnalează că viteză a investițiilor ar putea scădea pe măsură ce se apropie termenul-limită pentru cheltuielile din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Fondurile SAFE și cele de coeziune ar putea atenua parțial această încetinire.
Ce amenință această proiecție?
Ce se întâmplă cu prețurile?
Riscurile includ o cerere din partea gospodăriilor care revine mai târziu decât se așteaptă, o implementare lentă a proiectelor de investiții și probleme persistente în industria locală.
Factorii externi și interni, precum evoluțiile politice, deciziile agențiilor de rating și volatilitatea piețelor de energie, adaugă un strat de incertitudine. Menținerea ritmului investițiilor și evitarea unei presiuni suplimentare asupra ratingului suveran sunt considerate condiții critice pentru o redresare reușită.
Ce se întâmplă cu prețurile?
Se așteaptă o scădere semnificativă a inflației, de la 8,5% în 2026 la 4,7% în 2027, cu o valoare țintă de 3,5% în 2028. Pe termen scurt, însă, costurile energiei mai ridicate pot întrerupe temporar procesul de dezinflație. Pentru ultimul trimestru din 2026, se estimează o inflație de 6,6%, urmând valori de 6% și 5% pentru primele două trimestre din 2027.
În acest context, se consideră că România și Ungaria ar trebui să continue să relaxeze politica monetară, deși momentul reducerii dobânzilor va depinde de variabilele geopolitice și de stabilitatea monetară.
România pornește de la cea mai ridicată rată a dobânzii de politică monetară din regiune, ceea ce poate amâna prima reducere până la confirmarea unei traiectorii descendentă sustenabile a inflației.
Ce se întâmplă în Europa și în lume? La nivel european, se proiectează o creștere economică de 1% în 2026 și de 1,2% în 2027 pentru zona euro. Stimulentele fiscale din Germania și investițiile în inteligență artificială ar putea compensa slăbiciunea consumului și a investițiilor private, în timp ce scăderea treptată a prețurilor energiei ar sprijini activitatea economică.
Global, se așteaptă o creștere de 2,4% în Statele Unite în 2026 și de 2,3% în 2027.
Deși contextul macroeconomic ar putea fi mai favorabil dacă prețurile energiei se temperează și băncile centrale evită înăspriri noi ale politicii monetare, tensiunile geopolitice și ritmul investițiilor în tehnologie rămân factori care pot modifica semnificativ perspectivele economice.