Deficitul de 6,25% din PIB e atinșabil, dar fondurile europene rămân o vulnerabilitate majoră

6,4 mld. euro de granturi europene, supraevaluate?!

Autor: Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal (CF), a semnat o opinie tehnică privind prima rectificare a bugetului general consolidat pentru anul 2026.

Documentul subliniază că, deși există condiții favorabile pentru atinsul țintei de deficit bugetar la 6,25% din produsul intern brut, acest obiectiv rămâne sub rezerva unor riscuri semnificative.

Cel mai mare factor de incertitudine este legat de modul în care se absoarbe finanțarea europeană prevăzută în buget.

În cazul în care sumele aferente granturilor nu sunt validate de Bruxelles, cheltuielile deja efectuate vor trebui acoperite din resursele naționale, cu un impact imediat pe soldul bugetar.

În ceea ce privește componenta de împrumuturi, aceste sume se regăsesc în deficit, indiferent de momentul efectiv al încasării tranșelor.

Pe lângă aceste incertitudini legate de UE, CF identifică alte riscuri provenite din obligații bugetare vechi sau noi, precum drepturile salariale neplătite magistraților sau procesul judiciar declanșat de compania Pfizer împotriva statului român.

Analizând capitolul veniturilor, cea mai substanțială modificare o constituie creșterea încasărilor din TVA cu 7,2 miliarde de lei. Această țintă este considerată atinsabilă, deși prezintă un caracter optimist, având în vedere creșterea de 24,8% înregistrată în primele nouă luni ale anului. Veniturile din impozitul pe salarii și venituri individuale sunt revizuite în sus cu 1,6 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit cu 1,2 miliarde de lei; ambele proiecții sunt evaluate ca fiind prudente.

În sens invers, se prevede o scădere a încasărilor din accize cu 3,7 miliarde de lei, a contribuțiilor de asigurări sociale cu 4,3 miliarde de lei, a taxelor pe jocurile de noroc cu 1,7 miliarde de lei, a sumelor provenite din UE în contul plăților efectuate cu 4,4 miliarde de lei, precum și a fondurilor nerambursabile ale PNRR cu 1,4 miliarde de lei.

CF concluzionează că, bazat pe execuția la 9 luni și pe tendințele istorice din ultimul trimestru, țintele de venituri sunt relativ plauzibile, deși nivelul planificat pentru TVA, veniturile nefiscale și asistența financiară nerambursabilă alocată pentru PNRR par ușor optimiste în raport cu realitatea curentă.

Cheltuielile scadeau, dar riscurile rămân!

Pe partea cheltuielilor, se observă o reducere a fondurilor destinate personalului cu 4 miliarde de lei și a proiectelor finanțate prin fonduri europene post-aderare cu 7 miliarde de lei. În schimb, se înregistrează o creștere a dobânzilor cu 3,7 miliarde de lei, a cheltuielilor pe bunuri și servicii cu 2,4 miliarde de lei și a asistenței sociale cu 1,5 miliarde de lei.

A fost introdusă o nouă categorie pentru cheltuielile asociate planului SAFE, în valoare de 6,4 miliarde de lei. Această rubrică nu a fost inclusă explicit în bugetul inițial, iar execuția din septembrie a fost aproape integrală, la nivelul de 6,3 miliarde de lei.

CF solicită un control riguros al cheltuielilor pe bunuri și servicii și menține o supraveghere de aproape 29% din totalul cheltuielilor proiectate ale bugetului consolidat, avertizând că orice derapaj în această zonă ar putea afecta semnificativ echilibrul bugetar.

Cheltuielile de capital sunt identificate ca o posibilă sursă de ajustare suplimentară în cazul în care ar fi necesară o corecție a deficitului. Printre cele mai mari alocări, Ministerul Muncii primește 3,32 miliarde de lei, în principal pentru echilibrarea bugetului de pensii, bugetul FNUASS este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, iar bugetele locale primesc, în total, 2,81 miliarde de lei, din care 2 miliarde de lei sunt destinate stingerei plăților restante.

Într-o analiză separată, CF subliniază că cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară a anului curent este absorbția fondurilor europene. La data de 30 septembrie, rata efectivă de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era de 30,8% pentru programele naționale și de 27,4% pentru totalul programelor naționale și regionale.

Pentru PNRR, cifrele erau de 54,9% la nivel general, 63,8% pentru granturi și 36,4% pentru împrumuturi. Proiecția bugetară pentru 2026 s-a bazat pe ipoteza atragerii integrale a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR.

Incasarea sumelor din cererile de plată numărul 5 și numărul 6, estimate de Ministerul Finanțelor la un maximum de circa 6,4 miliarde de euro, este decisivă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit.

Oricare sumă nevalidată din componenta de granturi are un impact direct pe soldul bugetar.

CF estimează, într-o notă de subsol, că valoarea de 6,4 miliarde de euro este supraevaluată, cifra reală fiind inferioară cu cel puțin 1,5-2,5 miliarde de euro. Pierderile efective din fondurile PNRR însumau deja 1,23 miliarde de euro la finele lunii septembrie, din care 770 de milioane de euro au rezultat din neadoptarea Legii salarizării și 460 de milioane de euro din suspendarea plăților la cererea numărul 3.

Notă de subsol: CF avertizează!

România este obligată să transmită Comisiei Europene documentele justificative finale pentru cererile numărul 5 și numărul 6 până la 12 noiembrie, decizia CE fiind programată pentru 20 noiembrie.

Orice investiție nefinalizată până la 31 decembrie 2026 va pierde finanțarea din PNRR.

În ceea ce privește finanțarea, CF constată că acoperirea necesarului de deficit și refinanțarea datoriei publice a fost considerabil îngreunată de criza politică recentă.

La data de 12 octombrie, necesarul de finanțare până la finele anului era de circa 79,9 miliarde de lei, din care 28,9 miliarde de lei urmau a fi obținuți de pe piața internă și 51 de miliarde de lei de pe cea externă.

Necesarul brut de finanțare pentru anul 2026 a fost estimat de Ministerul Finanțelor la 278,5 miliarde de lei.

Traiectoria randamentelor pe titlurile de stat constituie un factor de risc major pentru proiecția fiscală, iar CF recomandă o prognoză a dobânzilor care să includă o marjă pentru materializarea unor riscuri externe și interne.

Alte riscuri identificate includ obligațiile față de magistrați și litigiul cu Pfizer, care pot fi eșalonate pentru a atenua impactul asupra bugetului.

CF susține că lupta fermă contra evaziunii fiscale și optimizărilor fiscale este esențială pentru creșterea veniturilor, adăugând că cheltuielile bugetare pot fi ajustate în acest scop. Organismul avertizează că execuția bugetară este urmărită cu atenție de către Comisia Europeană și de agențiile de rating, subliniind că România are încă de trecut un test de credibilitate în 2026 pentru a evita o scădere a ratingului suveran.

Deși ajustarea deficitului din 2025 și 2026 a permis țării să evite o retrogradare a riscului suveran, CF avertizează că dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, scăderea ratingului devine iminentă.