Deficitul crește din cauza pierderilor din PNRR, guvernul așteaptă 6,43 miliarde euro
Până în prezent, România a reușit să încaseze din PNRR o sumă totală de 13,27 miliarde euro
Autoritățile financiare românele au emis un avertisment clar: bugetul pentru 2026 a fost elaborat pe ipoteza că toate fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi complet absorbate. Orice plată pentru ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu va putea fi recuperată din PNRR și va trebui acoperită din bugetul național, ceea ce va agrava deficitul.
Starea de execuție bugetară la nivelul ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat, conform datelor operative la 14 octombrie 2026, arată că, până la această dată, ministeriale și alte instituții publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene și din PNRR. Aceste cheltuieli reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde lei aprobate prin Legea bugetului de stat pentru 2026, o sumă care a fost actualizată în cursul anului, potrivit unui comunicat oficial al Ministerului Finanțelor.
Analiza pe surse de finanțare dezvăluie o imagine mai detaliată a execuției. În ceea ce privește PNRR, au fost efectuate plăți de 44,63 miliarde lei, cu un grad de realizare de 74,2%. Din această sumă, 28,71 miliarde lei au fost alocați componentei de granturi, cu o rată de utilizare de 69,9%, în timp ce 15,91 miliarde lei au fost cheltuiți pentru componenta de împrumuturi, cu un grad de realizare de 83,6%. În paralel, fondurile europene nerambursabile au înregistrat plăți de 31,94 miliarde lei, cu o rată de execuție de 54,6%. Această execuție include și fondurile europene destinate agriculturii, în special cele aferente plăților directe, ale căror cheltuieli se concentrează, conform calendarului specific, în ultimele luni ale anului.
Mecanismul financiar al PNRR funcționează astfel: investițiile și reformele sunt inițial finanțate din bugetul de stat, iar granturile aferente plăților sunt reîntregite la bugetul de stat din sumele primite de la Comisia Europeană pe baza cererilor de plată validate. Pentru sumele încă neîncasate, reîntregirea depinde de validarea cererilor de plată numărul 5 și numărul 6, care sunt ultimele din cadrul PNRR. Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea un impact direct asupra deficitului, deoarece cheltuielile deja realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile ale PNRR și vor rămâne în sarcina bugetului național.
Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat provenite din granturile PNRR au atins 22,27 miliarde lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din aceste granturi au totalizat 27,19 miliarde lei. Este esențial de subliniat că sumele împrumutate prin PNRR nu constituie venituri bugetare, ci reprezintă o sursă de finanțare a deficitului bugetar, considerată mai ieftină decât împrumuturile contractate pe piața de capital. Plățile din această componentă, care au ajuns la 15,74 miliarde lei la data de 30 septembrie, se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul efectiv de încasare a tranșelor.
Până în prezent, România a reușit să încaseze din PNRR o sumă totală de 13,27 miliarde euro, o cifră care echivalează cu aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului. Această sumă se descompune în 8,95 miliarde euro din granturi și 4,32 miliarde euro din împrumuturi. Valoarea include și suma de 301,2 milioane de euro, încasată la data de 9 octombrie 2026, corespunzătoare țintelor și jaloanelor suspendate din cererea de plată numărul 3.
Încă 6,43 miliarde euro rămân de încasat, o sumă critică pentru echilibrul bugetar. Această sumă se repartizează astfel: 2,08 miliarde euro sunt așteptați din cererea de plată numărul 5, care se află în stadiul de evaluare la Comisia Europeană, iar 4,35 miliarde euro provind din cererea de plată numărul 6, care este cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia autorităților europene este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Încasarea acestor sume este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit. Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și ordonatorilor de credite, să actualizeze și să consolideze informațiile privind situația financiară a PNRR. Datele solicitate vizează sumele care vor fi efectiv încasate, cheltuielile deja efectuate, obligațiile rămase de plată și investițiile care necesită continuarea finanțării. Aceste informații vor forma baza pentru deciziile privind rectificarea bugetară din acest an și pentru fundamentarea bugetului pentru 2027.
Evaluarea acestor obligații, alături de continuarea consolidării fiscale
În procesul de rectificare bugetară și de elaborare a bugetului pentru 2027, creditele destinate proiectelor din PNRR vor fi corelate cu tranșele de plată rămase de încasat și cu plățile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026. Cererea de plată numărul 6 reprezintă ultima tranșă a Planului. Plățile aferente investițiilor din PNRR care nu pot fi finalizate în cadrul contractelor de finanțare în acest an vor fi programate în anii următori, în limita spațiului fiscal disponibil.
Pentru construcția bugetului pe anul 2027, punctul de plecare îl constituie obligațiile deja asumate. Acestea includ nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistență socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, restul de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investițiilor publice aflate în execuție, precum și angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare. Pentru această ultimă componentă, în primele nouă luni ale anului 2026 s-au efectuat plăți de 6,34 miliarde lei.
Evaluarea acestor obligații, alături de continuarea consolidării fiscale, va determina spațiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027. Ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea unei abordări mai riguroase a investițiilor publice. El a declarat că România nu mai poate măsura succesul doar prin miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Este necesar să se măsoare ce s-a construit efectiv cu acești bani, ce s-a schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie.
În primele nouă luni ale anului, s-a reușit reducerea deficitului bugetar cu 1,53 puncte procentuale față de anul anterior, în timp ce investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la aproape 108 miliarde de lei. Această performanță demonstrează că disciplina bugetară și dezvoltarea economică nu se exclud reciproc, ci se completează. Totuși, ministrul a subliniat necesitatea de a fi onest cu privire la ce urmează. Nu se poate continua să se angajeze cheltuieli astăzi lăsând nota de plată pentru guvernele și generațiile viitoare.
Nu se poate confunda absorbția fondurilor europene cu dezvoltarea reală, nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma autentică a statului. Prin urmare, se va efectua o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, pentru a stabili ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligații financiare au rãmas și din ce surse pot fi acoperite. Banii europeni trebuie cheltuiți cu prioritate acolo unde pot fi obținute rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni lipsite de finanțare.
România are o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru acest an și o obligație de a continua consolidarea fiscală în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un simplu inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor concrete. Aceasta este și miza reformei propuse pentru programarea și finanțarea investițiilor publice: a pune ordine în angajamentele statului, a folosi inteligent fiecare sursă de finanțare și a alege proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie și pentru cetățeni.
România nu are nevoie de mai multe proiecte începute și lăsate neterminate. Este nevoie de investiții finalizate, de reforme funcționale și de un stat care nu promite mai mult decât poate finanța. Consolidarea fiscală nu implică renunțarea la dezvoltare, ci renunțarea la risipă, la improvizație și la practica de a transfera costul deciziilor de astăzi către viitor. Nu este suficient să se cheltuie bani europeni; este esențial să se construiască o Românie care să rămână puternică și după ce acești bani se termină. Această viziune subliniază necesitatea unei tranziții de la o administrare bazată pe promisiuni la una bazată pe rezultate măsurabile și sustenabile.