Deficitul bugetar a scăzut semnificativ în primele opt luni ale anului

Contextul european impune o disciplină strictă?

România a reușit să reducă în mod substanțial deficitul bugetar în cursul primelor opt luni ale anului curent, un rezultat care confirmă eficacitatea politicilor de austeritate implementate recent. Obiectivul fixat pentru deficitul calculat conform standardului național (cash) se situează la 6,2% din Produsul Intern Brut pentru tot anul, reprezentând o ameliorare notabilă față de nivelul de 7,65% înregistrat în anul precedent.

În paralel, ținta stabilită pentru deficitul calculat conform metodologiei Uniunii Europene (ESA) pentru anul 2026 este de 6% din PIB.

Analiza detaliată a execuției bugetare relevă o creștere a veniturilor cu 11,4%, ceea ce s-a tradus printr-o majorare a ponderii acestora în PIB cu 0,85 puncte procentuale. Acest avans este atribuit în mare parte ajustărilor fiscale operate la finalul anului trecut.

În particular, încasările din taxele pe valoarea adăugată (TVA) au urcat cu 25,2%, efect direct al majorării cotei generale și a restructurării sistemului de cote reduse.

Dimpotrivă, alte surse de venit, precum impozitul pe salariu, contribuțiile sociale și impozitul pe profit, au înregistrat o creștere mai moderată.

Pe partea de cheltuieli, se observă o scădere de 4,2% în primele opt luni ale anului, o reducere de 0,7 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Structura cheltuielilor bugetare a suferat modificări distincte pe categorii. Bugetul alocat personalului a totalizat 109,04 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 4,26 miliarde de lei față de intervalul similar din anul anterior. În contrast, cheltuielile pentru achiziționarea de bunuri și servicii au atins 67,83 miliarde de lei, marcând o creștere de 7,1%, impulsul fiind dat de disbursement-uri mai mari în sectorul sănătății.

Serviciul datoriilor a devenit o povară tot mai grea, cheltuielile cu dobânzile atingând 42,05 miliarde de lei, cu un plus de 8,86 miliarde de lei. Cheltuielile destinate asistenței sociale s-au situat la 166,87 miliarde de lei, cu o mică retragere de 0,3%. Cel mai spectaculos avans s-a înregistrat la investiții, care au crescut cu 25,1%, trecând de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei.

Deși investițiile finanțate direct din bugetul de stat au scăzut ușor, cele provenite din fonduri externe, în special cele europene, au cunoscut o expansiune semnificativă.

Reducerea deficitului constituie unul dintre puținele argumente solide pe care România le poate oferi creditorilor săi în negocierile privind bonitatea. Fiind necesar să contracteze împrumuturi considerabile anual, statul depinde critic de ratingurile acordate de agențiile internaționale de evaluare credit. După ce, în perioada de vară, instituția statală a trecut cu greu prin testul de evaluare al agențiilor Fitch și Moody’s, reușind să își mențină statutul de „investment grade” (ultima treaptă din categoria recomandată pentru investitori), acum se află în mijlocul unui proces de revizuire periodică a agenției S&P.

Un nou raport este așteptat la finalul săptămânii viitoare.

Contextul european impune o disciplină strictă.

România are încheiat un acord pe termen lung, cu o durată de șapte ani inițiat în 2024, cu Comisia Europeană, menit să aducă deficitul sub limita de 3% din PIB și să stabilizeze datoria publică sub pragul de 60% din PIB, un indicator care a fost deja depășit.

În anul 2024, deficitul bugetar calculat conform standardului ESA a atins un nivel record în Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Pentru a echilibra finanțele, guvernele succesive au aplicat măsuri drastice de ajustare. Inițial, acestea au inclus înghețarea pensiilor și a salariilor bugetare pentru 2025, alături de anumite creșteri de taxe aprobate în decembrie 2024.

Ulterior, în luna iulie 2025, noul executiv a extins înghețarea veniturilor din pensii și salarii și pentru anul 2026, adoptând simultan noi majorări fiscale substanțiale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că rezultatele din primele opt luni validează continuarea consolidării fiscale și demonstră că măsurile luate au impact concret. El a pus accent pe faptul că ajustarea are loc într-un mediu favorabil, unde veniturile cresc mult mai rapid decât cheltuielile, iar fluxurile financiare din fondurile europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) susțin economia și proiectele de dezvoltare.

Totuși, Nazare a insistat pe necesitatea unei atitudini prudente în viitor.

Fiecare decizie privind cheltuirea fondurilor publice trebuie analizată cu atenție, având în vedere presiunile intense asupra bugetului, spațiul fiscal restrâns și factorii externi care pot influența economia.

Disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă a proiectelor și menținerea investițiilor critice sunt considerate condiții esențiale pentru a continua procesul de consolidare fiscală.

Detaliile privind veniturile bugetare arată o performanță solidă.

TVA-ul a adus 103,35 miliarde de lei!

Veniturile totale au acumulat 468,1 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, o creștere de 11,4% față de anul anterior.

Exprimată ca procent din PIB, această valoare a avansat cu 0,85 puncte procentuale, sprijinită atât de încasările fiscale, în special TVA, cât și de fondurile europene.

Incasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 42,86 miliarde de lei, cu un plus de 8,1% an-over-an.

Această creștere a fost stimulată de un salt de 16,6% al încasărilor din impozitul pe dividende, cauzat de distribuiri concentrate în decembrie 2025, în urma modificărilor legislative privind impozitarea acestora.

De asemenea, s-a înregistrat o evoluție remarcabilă la încasările din Declarația Unică, care au crescut cu 19,1%.

Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,6%, a depășit dinamica fondului de salarii din economie, care a fost de 3,1%.

Acest fenomen a fost influențat de efectul de bază creat de eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și dezvoltarea de software, o măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2025.

Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu o creștere de 7,1%, depășind din nou dinamica fondului de salarii. Această tendință reflectă extinderea bazei de impozitare conform Legii nr. 141/2025, precum și încasările din Declarația Unică.

Incasările nete din impozitul pe profit au atins 29,55 miliarde de lei, cu un avans de 9,1%, susținut de o creștere de 11,7% a veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Incasațiile nete din TVA au înregistrat 103,35 miliarde de lei, o creștere de 25,2%. Această dinamică a fost determinată de avansul încasărilor brute din TVA, de 21,1%, pe fondul modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Concomitent, restituirile de TVA au crescut cu 7,5% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 23,76 miliarde de lei în intervalul ianuarie-august 2026, comparativ cu 22,1 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

Veniturile din accize au totalizat 32,35 miliarde de lei, un nivel similar cu cel din anul precedent, deși încasările din accizele pentru produsele energetice au crescut cu 9,3%.

Volatilitatea lunară a acestor încasări este ridicată, cauzată de politicile operatorilor economici privind antrepozitarea fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefisicale au însumat 33,91 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 9,8%, influențată parțial de încasări suplimentare din anul 2025, cum ar fi veniturile din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde de lei, conform Legii nr. 9/2025. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plăți efectuate și donații au totalizat 43,38 miliarde de lei, cu o creștere de 37,7% față de anul anterior.

Pe partea de cheltuieli, totalul a ajuns la 527,53 miliarde de lei, cu o creștere nominală de 4,2% comparativ cu perioada similară din anul precedent. Exprimată ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut de la 26,4% la 25,7% din PIB în primele opt luni ale anului 2026.

Această reducere se datorează eliminării unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimată ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au coborât la 5,3%, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile cu dobânzile, exprimate ca pondere în PIB, se situează la 2,0%, o valoare care ține cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind măsuri fiscale și bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost afectate și de plățile din bugetul de stat pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze naturale; pe cele șapte luni ale anului 2026, aceste sume au totalizat 236,64 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 8,71 miliarde de lei, incluzând în principal sprijinul pentru transportul de călători, susținerea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru consumul de energie și gaze de către consumatorii noncasnici (242,48 milioane de lei).

Alte cheltuieli au totalizat 9,3 miliarde de lei, cu o scădere de 2,69, incluzând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 52,24 miliarde de lei.