Cripto 2026: impozit de 16%, contribuție la sănătate, termen limită 25 mai
Ce lege stă la baza acestor modificări?
Noua regim fiscal aplicabil activității cu monede virtuale va intra în vigoare de la începutul anului 2026, aducând schimbări semnificative pentru investitorii persoane fizice.
Principala noutate constă în majorarea cotei de impozitare, care urcă la 16% pentru profiturile generate în acest an, în contrast direct cu taxa redusă de 10% aplicabilă câștigurilor realizate în 2025.
Este esențial de înțeles că acest procent se reflectă exclusiv asupra profitului net calculat, nu asupra sumei totale obținute la momentul vânzării.
Pe lângă impozitul pe venit, contribuabilii pot fi supuși și obligației de plată a contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS), condiție care depinde de nivelul veniturilor anuale cumulate din diverse surse.
Momentul în care s-a materializat venitul este determinant pentru stabilirea cotei fiscale aplicabilă. Astfel, chiar dacă declarația se completează în 2026, veniturile obținute în 2025 rămân sub incidența legii vechi. Pentru profiturile înregistrate în cursul anului 2026, termenul-limită pentru finalizarea procedurilor de declarare și plată este stabilit la data de 25 mai 2027. Această obligație se îndeplinește prin transmiterea Declarației Unice, utilizând formularul specific cu numărul 212.
Fundamentul legal al acestor modificări îl reprezintă Legea nr. 239/2025, care încadrează veniturile provenite din tranzacționarea monedelor virtuale în categoria „venituri din alte surse”. Calculul impozitului revine în sarcina contribuabilului, care trebuie să determine baza impozabilă pentru fiecare operațiune de transfer în mod individual.
Metodologia de calcul prevede scăderea prețului de achiziție și a costurilor directe suportate în cadrul tranzacției, inclusiv comisioanele, din prețul de vânzare. Doar diferența pozitivă rezultată este considerată venitură impozabilă. Această regulă este valabilă indiferent dacă tranzacțiile au fost efectuate prin intermediere de platforme licențiate sau direct, în afara acestora.
Analiza ghidurilor elaborate de Divly și a surselor ANAF relevă faptul că legislația actuală definește clar profitul pozitiv taxabil, însă nu conține o lacuni privind posibilitatea compensării sau reportării pierderilor înregistrate. De asemenea, nu există o prescriere explicită a metodei de calcul al costului (cum ar fi metoda FIFO sau costul mediu) pentru criptomonede. Interpretarea curentă sugerează că schimbul dintre diferite monede virtuale sau utilizarea acestora pentru plata bunurilor sau serviciilor intră probabil în definiția de „transfer”. Această clasificare provine din interpretarea textului legal, nefiind confirmată printr-o poziție distinctă a ANAF pentru fiecare tip de swap.
Broșura ANAF include explicit veniturile în natură, precum produse, servicii sau călătorii, fiind considerate impozabile. Prin urmare, achiziția unei mașini plătită integral cu criptomonede constituie un exemplu concret de valorificare supusă impozitării.
Există scutire fiscală pentru operațiuni mici?
Există o scutire fiscală pentru operațiunile de mică amploare, dar aceasta este condiționată de îndeplinirea simultană a două criterii: profitul dintr-o singură tranzacție trebuie să fie inferior a 200 de lei, iar suma totală a câștigurilor dintr-un an fiscal nu poate depăși 600 de lei. Atenție la detaliu: pragul de 200 de lei se referă la profitul realizat, nu la valoarea totală a vânzării. Dacă o persoană realizează un câștig de 300 de lei dintr-o singură operațiune, impozitul se calculează astfel: 300 lei x 16% = 48 de lei. Procentul se aplică integral profitului din acea tranzacție, fără a se reduce partea sub pragul de scutire.
Menționăm că scutirea temporară discutată pentru câștigurile obținute până la 31 iulie 2025 nu a fost final aprobată în legislația adoptată.
Aspectul contribuției la sănătate (CASS) este reglementat separat, având o cotă de 10%. Această contribuție devine exigibilă doar atunci când veniturile relevante ale contribuabilului atinge nivelul a șase salarii minime brute.
Baza de calcul nu este proporțională cu venitul exact, ci este fixată pe trepte: șase, 12 sau 24 de salarii minime. Pentru anul 2026, salariul minim brut de referință este cel de la 1 ianuarie, stabilit la 4.050 de lei.
La verificarea respectării plafonului, se cumulează toate veniturile relevante, nu doar profitul din cripto, incluzând dividende, chirii, drepturi de proprietate intelectuală, investiții la bursă, dobânzi bancare și alte surse de venit.
Structura contribuției se desfășoară pe trei plafoane distincte. Pentru venituri cumulate între 24.300 de lei și sub 48.600 de lei, baza de calcul este de 6 salarii minime (24.300 lei), generând o CASS de 2.430 de lei.
Dacă veniturile se află între 48.600 de lei și sub 97.200 de lei, baza crește la 12 salarii minime (48.600 lei), iar contribuția datorată ajunge la 4.860 de lei.
În cazul în care veniturile depășesc 97.200 de lei, se aplică treapta superioară de 24 de salarii minime, cu o CASS de 9.720 de lei. O persoană cu venituri de 24.000 de lei rămâne sub primul prag. La venituri de 40.500 de lei (echivalentul a 10 salarii minime), se folosește prima treaptă, nu o bază variabilă.
Similar, un venit de 89.100 de lei (22 salarii minime) se calculează la baza de 12 salarii, iar pentru 101.250 de lei (25 salarii minime), se utilizează baza de 24 de salarii. De reținut că contribuția la sistemul de pensii nu se datorează pentru profiturile din transferul monedei virtuale.