Consiliul Fiscal cere o rectificare bugetară urgentă

Consiliul Fiscal cere modificări urgente ale bugetului de stat!

Consiliul Fiscal solicita o modificare urgentă a bugetului de stat, având în vedere dificultățile crescute în asigurarea resurselor financiare necesare pentru menținerea activității unor instituții publice până la finalul anului, în special în sectorul sănătății și, mai precis, la nivelul unităților de primiri urgente. Această cerere a fost formalizată într-un comunicat de presă emis de președintele instituției, Daniel Dăianu, și publicat de AGERPRES în data de 14 septembrie 2026, la ora 16:00.

În documentul mentionat, se subliniază faptul că existența de provocări serioase în finanțarea unităților de sănătate, în special cele care asigură intervențele de urgență, impune intervenția rapidă printr-o rectificare bugetară, chiar și dacă aceasta ar fi doar parțială.

Consiliul Fiscal argumentează că, conform dispozițiilor din articolul 6 al Legei nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, legile bugetare anuale pot fi revizuite în timpul exercițiului financiar prin intermediul legilor de rectificare, care trebuie elaborate și adoptate cel târziu până la data de 30 noiembrie, respectând simultan prevederile Legei nr. 69/2010. De obicei, ajustările bugetului general consolidat, care au rolul de a alinia planificarea financiară cu execuția efectivă, sunt introduse inițial prin ordonanțe de urgență, care ulterior sunt validate prin lege.

Totuși, în contextul prezent, Guvernul interimar nu mai are posibilitatea de a utiliza instrumentul ordonanțelor de urgență pentru a adopta o astfel de modificare, ceea ce face necesară căutarea unei alternative juridice viabile și rapide, care să țină cont de caracterul excepțional al momentului actual.

Bugetul va fi modificat urgent pentru a salva spitalele?

În acest sens, Consiliul Fiscal sugerează identificarea și promovarea cu celeritate unei soluții legislative alternative, care să respecte cadrele juridice existente și să se bazeze pe precedenți recent stabiliti. Se referă, în particular, la modul în care, în cadou finalizării Planului Național de Reziliență și Rezilierență (PNRR), proiectele de lege corespunzătoare obligațiilor asumate au fost introduse în Parlament sub forma de inițiative legislative de către membri ai Guvernului care dețin și calitatea de parlamentar, iar debatele au fost solicitate în procedură de urgență.

Conform instituției, același mecanism ar putea fi aplicat și în cazul unei rectificări bugetare de natură minimă, care să fie neutră față de volumul global al cheltuielilor și de soldul bugetar aprobat, adică fără a duce la creșterea deficitului sau la necesitatea de a atrage finanțări suplimentare.

Documentul citat de Consiliul Fiscal reiau și detaliază argumentația de bază: existența de probleme serioase în asigurarea financiară pentru funcționarea instituțiilor bugetare până la sfârșitul anului, mai ales în domeniul sănătății și, în special, la nivelul unităților de primiri urgente, reprezintă un indicator clar al necesității de a interveni cât mai repede printr-o rectificare bugetară, chiar și dacă aceasta ar fi aplicată doar parțial. Această poziție este sustinsă de referința la dispozițiile legale care permit modificarea bugetului în cursul anului, precum și de constatarea că mecanismele obișnuite nu sunt disponibile în contexte politic-specific, precum cel al unui Guvern interimar.

Prin urmare, Consiliul Fiscal nu face doar o observație, ci formulează o propunere concretă: utilizarea celuiși instrument legislative folosit în legarea obligațiilor PNRR – ovvero inițiative legislative de la membrii Guvernului-parlamentari, debate în procedură de urgență – pentru a adopta o rectificare bugetară de mică scară, tehnic justificată, financiar neutra și orientată spre eficiență. Acest tip de intervenție, explică instituția, nu implică creșterea cheltuielilor totale, nu afectează soldul bugetar și nu necesită finanțări suplimentare, ci se bazează strict pe o realocare mai judicioasă a resurselor existente, bazată pe o analiză obiectivă a gradului de execuție al diferitelor credite bugetare.