Consiliul Concurenței a obținut o nouă victorie în instanță împotriva băncilor în dosarul ROBOR. „E o bancă comercială,

Astăzi am învăţat că am cucerit încă un caz

Consiliul Concurenței a obținut o nouă victorie în instanță împotriva băncilor în dosarul ROBOR.

„E o bancă comercială, nu o bancă de stat”

Consiliul Concurenței a încrederea într-o decizie judiciară favorable, care a permis execuţia unei sume de 3,73 miliarde de lei în dosarul manipării indicelui ROBOR, legat de băncile românești.

Președintele instituției, Bogdan Chiriţoiu, a confirmat vineri seara, 6 noiembrie, că, după respingerea cererii depuse de CEC Bank, o altă instituție bancară cu capital privat a pierdut dreptul de suspendare a sancţiunilor și este obligată legal să trimită banii în bugetul de stat în termen de o lună.

Decizia luată de Curtea de Apel București forțează instituțiile comerciale să îndeplinească datorile istorice stabilite în luna iunie 2026, indiferent dacă ele alegă sau nu să utilizeze căile de atac extraordinar.

Astăzi am învăţat că am cucerit încă un caz. (.) Am cucerit două din zece. Nu pot să vă spun (despre ce bancă e vorba - n. r.). E o bancă comercială, nu o bancă de stat, cum e CEC-ul.

Nu pot să spun care, pentru că s‑a cerut secretizarea deciziilor, a spus Chiriţoiu la Antena 3 CNN.

El subliniază că mecanismele de suspendare refuzate blochează orice încercare a companiilor bancare să întârziere transferurile financiare către bugetul statului prin utilizarea recursurilor blocate pe rolul Înaltei Curţi de Casație şi Justiție.

Decizia noastră nu a văzut reglementările sau politicile din sectorul bancar

Decizia este executorie. Deci va trebui să respectă decizia, să plătească sancţiul şi să implementeze-o. (.) Are posibilitatea să deschidă recurs la Înalta Curte. Probabil că va dura câteva luni. Indiferent cine pierde la Curtea de Apel, va face recurs la Înalta Curte. Chiar dacă recursul se desfășoară, băncile care pierd suspendarea vor trebui să executa decizia.

Nu o să se mai aștepte recursul, care ar putea dura şase luni sau un an, a adăugat el.

Investigaţia largă, initiată de autorităţi la finalul anului 2022, a expus grave violate anticoncurenţiale dintre cele zece bănci participante la procedura zilnică de fixing a ROBOR. Inspecţiunea a demonstrat că băncile au coordonat cotațiile prin schimburi ilegale de informaţii confidenţiale legate de preţuri, eliminând autonomia comercială impusă de legislaţia naţională şi europeană.

Dosarul iniţial cel mai ales a fost cel deschis de BRD – Groupe Société Générale, dar pronunţarea a fost amânăţă.

„Decizia noastră nu a văzut reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci s‑a concentrat exclusiv pe conducta băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu pe alte norme”, a declaraţi.

Sumele cel mai mari sancţionate în istoria creditului românesc au fost aplicate liderilor de piață: Banca Transilvania – 875,74 milioane de lei (plus 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România, preluată de BT); BCR – 577,36 milioane de lei; Raiffeisen Bank – 442,49 milioane de lei; UniCredit – 431,03 milioane de lei; BRD – 412,47 milioane de lei. În aceeaşi reţea de sancţuni se regăsesc ING Bank, CEC Bank (amendată cu 332,98 milioane de lei), Exim Banca Românească, Intesa Sanpaolo România şi Libra Internet Bank.

Companile de creditare contestaţi pe fondul acţiunii şi susţin că își vor dovedi nevinovăţia.

Prezenţele deciziilor judiciare obligă băncile la măsuri urgente, separate de procesele de anulare, unde se va examina strict legalitatea investigaţiei.

Chiriţoiu a explicat vineri, la un eveniment economic de la Sinaia, că autoritatea nu urmăreşte eliminaţiunea indicelului sau retragrea băncilor din fixing, ci modificarea practiţilor comerciale abuzive. Până la sfârșitul lunii noiembrie, toate entităţile vizate trebuie să depună planuri clare de conformitate concurenţială, sub ameninţarea de noi sancţuni administrative.