Cinci reguli simple care te protejează de fraudele bancare

Experienţele personale, precum şi informaţii primite de la familia, prietenii sau cunoskuţi

CINCI PAși SIMPLE CA ÎŢ PROTEGEAZĂ DE FRAUDELE BANCARIE

Fraudatorii conďochează adesea pe avarice, emoție și încredere în ordinea în care se prezintă situaţia. Din păcate, aceste elemente le transformă în arme puternice pentru a manipula victimele. Pentru a elimina cea mai frecventă tipologie de abuz, un comunicat oficial al ING propune cinci reguli fundamentale.

1. Nu oferi niciodată informaţii legate de cont – numărul de telefon, cuvântul de securitate sau alte date sensibile – prin intermediul telefonului, a poştalului electronic sau a unei mesaje text. Nici o instituție serioasă nu va cere aceste date în astfel de condiţii. 2. Nu trimite bani, nu efectuaţi plăţi urgente la cererea dintr-un apel sau o mesaj neașteptat. Urgenţa este una dintre strategii favorite ale fraudatorilor. 3. Verificaţi întotdeauna informaţia printr-un canale oficial antes de a lua orice decizie. 4. Nu acţiona impulsiv; urgenţa este un fel de armă al criminalilor. 5. Nu instala aplicaţii de acces remot la cererea unei persoane inconnă; aceste programe pot oferi acces complet la telefonul, calculatorul sau la conturile tale bancare.

De asemenea, nu lăsaţi credinţa în totalitatea ce este spusă la telefon sau prin mesaj. Numărul de telefon afișat pe ecran poate fi falsificat, deci este indispensabil să închetaţi apelul şi să contactaţi instituţia folosind numărul oficial. Pentru informaţii despre evenimente, ateliere și materiale educaționale, accesaţi platforma dedicată: ing.ro/nesupusifraudelor.

Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani au fost la cel puțin o dată vulnerabili la fraudele online, dar doar 36% dintre ei verifică informaţia înainte de a reacţiona. În cadrul studiului naţional realizat de EXACT Business Solutions pentru ING Bank România în asociaţie cu Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, s‑a descoperit că 60% dintre titularii de conturi bancare de peste 50 de ani au experienţiat cel puțin o încercare de fraude pe internet. Cu totul, doar 36% dintre acţiuniţi declarează că verifică datele înainte de a Studiul a fost conduşit pe un grup reprezentativ de 701 de persoane care utilizează servicii bancare şi care aveţi vârsta de peste 50 de ani. Evidenta este că, deşi fraudele online afectează o cantitate mare de seniori, mulţi dintre ei spun că întâlnesc mai des scurgerile acestor situaţii în cercul apropiat.

Experienţele personale, precum şi informaţii primite de la familia, prietenii sau cunoskuţi, joacă un rol cheie în modul în care recunoscem riscurile şi în cum reacţionăm faţă de incercările de fraudă.

NOUA ETAPĂ DE COMUNICARE A CAMPAIGNII „NESUPUS FRAUDELOR”

În perioada următoare, campania „Nesupus Fraudelor” va fi susţinută printr‑o nouă etapă de comunicare outdoor şi digitală, concepută să adune mesajele de prevenție în apropierea seniorilor, înainte de Lună Europene a Securității Cibernetice, care este în octombrie. Mesajele acesteia vor apărea în Bucureşti pe tramvaiul 41, pe autobuzul 381, în reţeaua de metrou de pe magistrala M1, precum şi în zonele cu trafic intens, cum sunt Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei. Alegerea locurilor cu trafic ridicat şi a mijloacelor de transport utilizate frecvently se datorează dorului de a ajunge în mod rapid la seniorii şi la familia lor.

Componenta digitală conţine videoclipuri educaţive, podcasturi şi materiale speciale centrate pe prevenirea fraudei şi pe utilizarea siguranţe a serviciilor financiare. În această fază, Maria Dragomiroiu, Stela Enache şi Octavian Ursulescu îşi asumpţi rolul de a lansa miscarea de informare şi educare pentru seniorii, transmitând mesajele cheie prin conţenut digital destinat publicului senior.

DESPRE 70 DE ANI, VULNEREABILITATEA SOCIALĂ CRESCĂ

Componenta digitală conţine videoclipuri educaţive

Cercaţia a arătat că 70% dintre seniorii de peste 70 de ani nu cunosc niciun exemplu de fraudă din mediul în care trăiesc, iar aproape trei dintre zece se simt singuri. În categoria de vârstă 50‑59 ani, persoanele sunt cele mai active digital, în timp ce, cu înveşterea vârstului, seniorii devin tot mai puţin conectaţi la experienţele de fraudă ale celor din jur. Astfel, 59% dintre persoanele cu vârstă dintre 60 și 70 de ani și 70% dintre cei de peste 70 de ani declară că niciunul din cercul lor de apropiere nu a traversat o situație de fraudă online, chiar dacă ei însele au fost implicaţi în asemenea evenimente.

Segmentul de peste 70 de ani este marcat de o vulnerabilitate socială mai ridicată: întâlniri rare cu familia şi prietenii, acces redus la informaţii despre fraude şi un nivel crescător al simţului de singurătate. Aproape trei dintre zece răspunători declarează că se simt singuri des sau la intervale.

MOTIVUL CĂREAUTORULUI ÎNTR-ÎNTRU FRAUDEA EMOTIONALĂ

Fraudele bazate pe manipularea emoţională şi pe construirea treptat a unei relaţii de încredere constituiesc o zonă crucială de atenţie. Rezultatele cercetării ne arată că seniorii sunt deja îţi conectaţi la lumea digitală și utilizează tot mai multe instrumente pentru a gestiona viaţa de zi cu zi şi finanţele. Pentru această cale, educaţia digitală trebuie să păstreze paşii cu această schimbare. Prin „Nesupus Fraudelor”, vom oferi seniorilor informaţii practice, explicite şi simple, pe care pot folosi imediat: cum să verifice un link, cum să recunoască un apel fals, ce semnale ar trebui să creeze întrebări şi ce poţi face când te confruntă cu o încercare de fraudă.

JUDEŢEA SENIORI: STATISTICI CHEIE

64% dintre seniori nu verifică informaţia înainte de a reacţiona; aceasta indică că verificaţia rămâne una dintre cele mai eficiente măsuri protectoare. Cu toate acestea, doar 36% dintre respondenţi declară că verifică datele înainte de a acţiona în momentul în care întâlnesc o situaţie suspectă. După un incident, 69% dintre participanţi a contactat poliţia sau alte autorităţi, iar 47% a blocat contactul respectiv.

Campania „Nesupus Fraudelor” are ca scop să transforme informaţia în comportamente concrete de prevenire: verificarea sursei mesajului, evitarea linkurilor suspecte, protejarea datelor de autentificare și Deşi raporturile oficiale ale instituţiilor publice arată o creştere îngrijorătoare a fraudei cibernetice şi telefonice în rangul seniorilor din România, cifraţele oferite de instituţii prezintă doar o imagine parțială. Pentru a obtine o imagine completă, studiul naţional cantitativ, realizat pentru IRIA şi ING, a luat în considerare populaţia generală de seniori bancaţi (vârsta 50‑85 de ani) și a descoperit zone neacoperite de raportările oficiale: vulnerabilitatea surprinzătoare a grupului de vârstă 50‑60 de ani – cel mai digitalizat, dar și cel mai expus la fraude – și o sub‑rapoziţie de aproximativ 30% în raportarea evenimentelor.

Cercetarea a demonstrat că, deşi 66% dintre seniori cunosc amenităţi precum spoofing‑ul, reacţiile practice ale acestora rămân pasive, iar lipsa ghidajului clar și barierele procedurale devin motive pentru sub‑rapoziţia. Informaţia simplă nu pare suficientă; este necesară o acţiune activă pentru a transforma cunoştinţe în paşi de protecţie.

În sumă, scurte reguli, menite corect, combinate cu o campanie robustă și cu educaţia digitală adecvată, pot diminua riscul de a fi victime de fraude bancare. Prin „Nesupus Fraudelor”, ING Bank şi Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă îşi impiedică calea pentru a oferi seniorilor informaţii concrete, explicate simplu, care pot fi aplicate imediat în viaţa de zi cu zi. Astfel, fiecare senior poate deveni mai rezistent la manipularea emotională, la urgenţa false şi la cererile de date sensibile, contribuind la o comunitate mai sigură și mai informată.