Ce se întâmplă cu ratele românilor dacă economia pierde gradul de investiții
Fără efecte de a doua zi asupra creditelor!
Decizia crucială privind statutul creditelor României va fi anunțată pe 2 octombrie.
Atunci se va stabili dacă țara își menține poziția în segmentul recomandat pentru investiții sau dacă intră, pentru prima dată, în zona cunoscută sub numele de „junk”.
În prezent, agenția S&P a fixat nota României la nivelul BBB-, ultimul prag din categoria investment grade, având o perspectivă negativă. Experții avertizează că ratingul ar putea scădea dacă ajustarea fiscală se abate de la proiecțiile inițiale sau dacă economia slabă lovește eficiența măsurilor de consolidare bugetară.
Amenințarea coborârii în zona speculativă!
O eventuală retrogradare nu aduce creșteri automate ale ratelor la creditele persoanelor fizice începând cu 3 octombrie. Nici dobânzile la depozite nu se vor modifica brusc, iar economiile cetățenilor nu își pierd valoarea peste noapte.
Impactul real lovește piața: un risc de țară mai mare înseamnă costuri de împrumut mai ridicate pentru stat. Această presiune se va transfera treptat către companii, bănci și, în cele din urmă, spre buzunarul cetățenilor. Situația rămâne sensibilă: deși deficitul bugetar a mai coborât în primele șapte luni ale anului, factura dobânzilor crește în continuare cu viteză.
Trecerea la „junk” înseamnă, în termeni tehnici, că S&P coboară nota sub pragul BBB-, iar România ajunge în segmentul speculative grade. Asta nu înseamnă că statul intră în incapacitate de plată sau dă faliment. Înseamnă însă că agenția vede un risc mai mare, iar investitorii internaționali ar putea cere o primă suplimentară ca să cumpere obligațiuni românești.
Prima consecință directă este că statul se va împrumuta mai scump. S&P a avertizat deja că marea vulnerabilitate a României ține de incertitudinea reformelor fiscale.
Cum se calculează efectiv rata?
Scenariul negru luat în calcul de agenție include atât măsuri fiscale prea slabe, cât și o creștere economică leneșă, incapabilă să susțină ajustarea bugetară.
Pentru românii care au un credit ipotecar sau de consum, vestea bună este că o notă mai proastă a țării nu vine cu o notificare automată de la bancă, pe 2 octombrie, pentru mărirea dobânzii.
Valoarea ratei depinde strict de tipul dobânzii și de contract. La creditele cu dobândă variabilă, regulile sunt dictate de indici precum IRCC sau ROBOR, plus marja băncii. Acești indicatori nu reacționează mecanic la o decizie S&P, ci se mișcă în pas cu ritmul pieței financiare.