Cât din venitul lunar ar trebui să aloci pentru chirie sau rată?
Cât din venit dăm pe casă?
Cât din veniturile unei familii ar trebui să meargă spre chirie sau rată? Este o întrebare esențială pentru oricine caută o locuință, vrea să cumpere un apartament sau încearcă să-și pună ordine în buget. O locuință prea scumpă poate bloca economiile, poate sufoca cheltuielile zilnice și poate transforma orice urgență într-o criză.
Un reper clasic în planificarea financiară spune că locuința n-ar trebui să înghită mai mult de 30% din venitul net al gospodăriei. Totuși, regula nu este bătută în cuie. O familie cu venituri generoase și cheltuieli mici poate duce fără probleme o cotă mai ridicată, în timp ce una cu venituri modeste, copii sau alte datorii are nevoie de un prag mult mai sigur.
Practic, se consideră că o chirie sau o rată echitabilă se situează între 25% și 30% din venitul net al casei.
Vorbim despre banii care intră efectiv în buzunar după plata taxelor și a contribuțiilor. De exemplu, dacă doi parteneri adună lunar 8.000 de lei, un buget de 2.000-2.400 de lei pentru casă bifează exact acest interval de 25-30%.
Atenție însă: imaginea costurilor nu e completă fără întreținere, utilități, asigurări, taxe și reparații neprevăzute.
Cum se împarte bugetul pe categorii?
O împărțire orientativă a veniturilor arată cam așa:
- Până la 25%: lasă loc generos pentru economii și neprevăzute.
- 25-30%: zona de echilibru pentru majoritatea familiilor.
- 30-35%: sustenabil doar dacă restul cheltuieliilor sunt strânse cu ușa.
- Peste 35%: teren periculos, mai ales cu copii, alte credite sau venituri oscilante.
Aceste procente nu sunt legi nescrise.
Ceea ce contează cu adevărat este ce rămâne în portofel după ce ai achitat acoperișul de deasupra capului și strictul necesar.
Formula e simplă: procentul alocat locuinței este egal cu costul lunar împărțit la venitul net și înmulțit cu 100.
Dacă o familie are un venit net de 10.000 de lei și dă pe rată 3.000 de lei, calculul arată așa: 3.000 împărțit la 10.000, ori 100, dă 30%.
Cum calculezi corect efortul financiar?
În ecuație trebuie să separi două lucruri: gradul de îndatorare strict pentru rată sau chirie și costul total al locuirii, care adună la un loc utilitățile, asigurările și restul cheltuielilor de întreținere a imobilului.
Iată cum arată câteva exemple orientative de bugete, raportate la piață:
Pentru un venit de 4.000 de lei, o rată sau chirie de 1.200 de lei înseamnă fix 30%. Rămân 2.800 de lei pentru mâncare, medicamente, transport și școală.
Într-un asemenea scenariu, o locuință care mănâncă doar 20-25% din venit aduce o liniște financiară mult mai mare.
La un venit net de 6.000 de lei, plafonul de 30% înseamnă 1.800 de lei. Dacă familia se întinde până la 1.500 de lei, ponderea scade la 25%, iar diferența poate merge spre economii sau facturi. Lucurile se complică însă dacă există deja o rată la mașină, costuri mari de navetă sau cheltuieli constante cu cei mici, situație în care bugetul locuinței trebuie recalculat cu mare atenție.