BNR menține dobânda la 6,50% și așteaptă creșterea inflației până la finalul anului

Ce înseamnă asta pentru contul tău?

Consiliul director al BNR a decis, în unanimitate pe 8 octombrie 2026, să lase dobânda-cheie neschimbată la 6,50%. Este o pauză așteptată, care confirmă o perioadă de statul locului pentru economia românească.

Pe lângă rata de bază, celelalte două dobânzi specifice facilităților băncii centrale rămân la cotele anterioare: 7,50% pentru facilitatea de creditare (Lombard) și 5,50% pentru facilitatea de depozit.

Această decizie nu se traduce automat în modificări la contractele tale personale. Ea stabilește doar cadrul de referință pentru băncile comerciale. Este important să facem distincția între instrumentele de politică monetară ale băncii centrale și dobânzile efective pe care le plătești sau le primești la bancă. Acestea funcționează pe mecanisme separate. Analiza Libertatea sugerează că menținerea cotei la 6,50% trimite un semnal de stabilitate.

Pentru cei cu credite indexate la ROBOR sau IRCC, condițiile de finanțare vor rămâne aproape aceleași: nu ne așteptăm la reduceri rapide ale costurilor, dar nici la creșteri bruște ale ratelor.

La fel, randamentele pentru depozitele la termen în lei ar trebui să se mențin la nivelurile curente, conform estimărilor News. ro citate de Libertatea. Atenție: acestea sunt tendințe de piață, nu valori blocate contractual de BNR pentru fiecare client.

Inflația continuă să crească, nu să scadă!

Schimbarea reală apare în viziunea asupra viitorului apropiat, care a devenit mai pesimistă față de previziunile din august. Minuta publicată marți, 20 octombrie 2026, surprinde această reevaluare. Documentul din ședința de pe 8 octombrie indică faptul că, în lumina noilor date, rata anuală a inflației urmează o traiectorie ascendentă până la închiderea anului 2026.

Indicatorul va depăși valorile proiectate anterior, care anticipateau o cifră de 6,1% pentru luna decembrie a acestui an, urmând o scădere ulterioară până la 2,8% în iunie 2028.

Acest ultim reper aparținea exclusiv prognozei inițiale din august. Noua evaluare relevă o deteriorare a horizonului imediat, cu inflația finală a anului 2026 situată peste pragul calculat inițial.

Presiunile inflaționiste vin predominant din sectorul ofertei, manifestându-se prin majorarea costurilor energiei și a materiilor prime din lanțul de producție și distribuție.

Membrii direcției explică în minută că înrăutățirea perspectivei este determinată de șocuri specifice ofertei. Vorbim, în special, despre scumpirea combustibililor și a energiei, alături de creșterea prețurilor pentru alte materii prime, inclusiv din domeniul agroalimentar.

Aceste dinamici se desfășoară pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an, la care se adaugă și mișcările cursului de schimb al leului.

De ce scumpesc prețurile?

Pentru cei care importă, BNR identifică un mecanism clar de transmitere a tensiunilor: majorarea costurilor produselor intermediare folosite în fabricație și a mărfurilor finite importate. Banca centrală evaluează atât impactul direct, cât și cel indirect asupra economiei românești.

Pe termen scurt, Consiliul consideră că riscurile gravitezază spre o inflație mai mare decât cea anticipată. Principalul domeniu de incertitudine este evoluția pieței petroliere și a celorlalte materii prime, influențată de prelungirea conflictului regional. Totuși, există și elemente care pot atenua aceste presiuni. Performanțele realizate în 2026 de anumite culturi vegetale generează efecte pozitive asupra prețurilor produselor agroalimentare, conform analizelor băncii centrale.

De asemenea, cererea internă de consum și volumul total al cererii din economie pot acționa ca o frână, limitând transmiterea costurilor ridicate cu energia și combustibilii către tarifele celorlalte bunuri și servicii.

BNR menține o nuanță importantă: creșterea costurilor resurselor nu este prezentată ca o uniformizare generală a majorărilor de prețuri în toată economia.

Contextul anterior acestei reevaluări arată o scădere a inflației anuale, care a coborât de la 10,42% înregistrat în iunie 2026 la 6,17% în august. BNR asociază această reducere la epuizarea efectelor directe generate de ridicarea plafonării prețului la energie electrică și de majorările TVA și accizelor din anul precedent.